Prime de pensionare astronomice: Romsilva, un paradis al bonusurilor „nerușinate”
Într-o țară în care majoritatea cetățenilor se luptă să-și plătească facturile, aflăm că la Romsilva, un director a primit o primă de pensionare de 100.000 de euro. Și, surpriză, nu este un caz izolat! Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a dezvăluit că sute de directori din cadrul regiei au beneficiat de astfel de „cadouri” financiare, negociate cu mare grijă de sindicat și conducerea executivă. Oare câți dintre noi ne putem imagina astfel de sume, mai ales când jumătate din direcțiile silvice sunt pe pierdere?
„Nerușinare” sau strategie bine pusă la punct?
Ministrul Fechet a catalogat aceste prime drept „nerușinate”, dar să nu ne grăbim să credem că cineva va fi tras la răspundere. Explicațiile oferite de Romsilva sunt, desigur, „convingătoare”. Bonusurile, care variază între 2 și 10 salarii brute, sunt rezultatul unor negocieri colective. Dar cine negociază în favoarea pădurilor sau a cetățenilor care finanțează această regie? Nimeni, se pare. În timp ce pădurarii din cantonul silvic abia își duc traiul, directorii își umplu buzunarele cu sume care sfidează orice logică.
Profit? Ce profit?
Într-un gest de maximă ironie, ministrul Mediului a subliniat că multe dintre direcțiile silvice nu doar că nu generează profit, dar sunt pe minus. Cu toate acestea, bonusurile curg neîntrerupt. Cum se justifică astfel de beneficii într-o instituție care ar trebui să protejeze pădurile și să fie un exemplu de sustenabilitate? Simplu: nu se justifică. Dar cine să oprească acest carusel al privilegiilor?
Reorganizare sau altă farsă birocratică?
Fechet promite reorganizarea Romsilva și eliminarea structurilor care nu generează profit. Dar să nu uităm că opoziția sindicatelor și a directorilor a blocat astfel de inițiative în trecut. Este greu de crezut că, de această dată, lucrurile vor fi diferite. Într-o țară în care corupția și nepotismul sunt la ordinea zilei, astfel de promisiuni sună mai degrabă a glumă proastă.
Un sistem construit pe inechitate
În timp ce directorii își negociază prime de zeci de mii de euro, pădurile României sunt defrișate, iar pădurarii sunt lăsați să se descurce cum pot. Este un sistem care favorizează elitele și ignoră complet nevoile reale ale angajaților de rând și ale mediului. Și, desigur, nimeni nu este tras la răspundere. Cine ar îndrăzni să deranjeze această mafie bine organizată?
Concluzie? Reflectați singuri
Într-o țară în care inegalitatea și corupția sunt omniprezente, cazul Romsilva este doar vârful aisbergului. Este un exemplu clar al modului în care instituțiile publice sunt transformate în feude personale, unde cei privilegiați își împart resursele fără nicio jenă. Și noi, ceilalți, ce facem? Privim neputincioși, în timp ce pădurile dispar, iar banii publici sunt risipiți pe bonusuri „nerușinate”.
Sursa: Mediafax
