Drumul către sociologia elitelor
În România, sociologia a avut o tradiție solidă, mai ales în perioada interbelică, când a fost consolidată academic prin intermediul Școlii Sociologice de la București, sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Acesta, născut pe 13 februarie 1880 la Iași, a fost un pilon al sociologiei românești, predând la Universitatea din Iași între 1910 și 1919, înainte de a se muta la București. Gusti a fost un mentor pentru mulți tineri sociologi, iar activitatea sa a fost continuată de discipolul său, Petre Andrei. Sociologia românească a câștigat recunoaștere internațională, culminând cu organizarea Congresului Internațional de Sociologie la București în 1939, eveniment anulat din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.
Însă, după instaurarea regimului comunist, acumulările sociologice au fost brusc întrerupte. Dimitrie Gusti a trăit ultimele zile într-o sărăcie extremă, iar discipolii săi au fost persecutați, un exemplu fiind Anton Golopenția, care a sfârșit în închisoare. În 1948, sociologia a fost eliminată din universități, fiind considerată o „știință burgheză”, iar cercetarea socială a fost înlocuită de ideologia marxist-leninistă. Reintroducerea sociologiei în anii ’60 a fost strict controlată politic, cu specializări precum „sociologia muncii” și „sociologia industrială”, care nu au permis dezvoltarea autonomă a disciplinei.
După 1989, odată cu prăbușirea comunismului și revenirea democrației, sociologia a fost una dintre primele discipline reabilitate. Anul 1990 a marcat reînființarea facultăților de sociologie în marile centre universitare, precum București, Iași și Cluj, iar ulterior și alte orașe au dezvoltat programe de sociologie. Universitățile private, cum ar fi Universitatea „Petre Andrei” din Iași, au contribuit la extinderea ofertei educaționale în domeniul științelor sociale.
În acest context, mulți tineri absolvenți de liceu din anii ’90 s-au orientat spre facultățile de științe sociale. De exemplu, eu, un elev de liceu la specializarea matematică-fizică, am ales să urmez Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, secția de Sociologie-Politologie. Această decizie a fost influențată de profesoara mea de științe sociale, doamna prof. dr. Doinița Vasiliu, care m-a îndrumat în pregătirea pentru admitere. Manualul de psihologie de liceu, scris de Paul Popescu-Neveanu și colegii săi, a fost o resursă esențială în această perioadă.
Interesul meu pentru sociologie a fost alimentat de dorința de a înțelege mecanismele de selecție și promovare în funcții importante din stat. La cursurile de Istoria sociologiei și Sociologie politică, am descoperit contribuțiile lui Vl. Pareto, G. Mosca și R. Michels, care m-au fascinat. De asemenea, am fost implicat în managementul campaniilor electorale și marketingul comunicării politice, ceea ce m-a adus în contact direct cu elita politică.
În perioada 2007-2009, am ocupat funcția de prefect al județului Vaslui, având acces direct la decidenții politici. Această experiență mi-a permis să observ și să interacționez cu elitele conducătoare, realizând interviuri cu miniștri și construind o bază de date cu membrii guvernelor post-1990. Cartea mea, „Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane”, pentru care am primit premiul Academiei Române, reflectă fascinația mea pentru modul în care elitele influențează calitatea vieții noastre.
Chiar dacă am terminat Sociologie-Politologie ca șef de promoție, nu am rămas la catedră, dar am continuat să practic meseria de sociolog. Cărțile lui Cătălin Zamfir m-au ajutat să îmbin teoria cu problemele practice din realitatea socială. După finalizarea masterului, am obținut un post de sociolog la Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, unde am elaborat strategii și proiecte pentru protecția copiilor în dificultate.
În prezent, am împlinit 24 de ani de activitate în administrația publică și 11 ani de activitate didactică. Lucrez ca director executiv adjunct la Direcția Județeană de Statistică Iași și conferențiar universitar doctor la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, unde predau cursuri de Sociologie politică și Politici publice. De-a lungul anilor, am participat la conferințe internaționale și am desfășurat proiecte de cercetare, contribuind astfel la dezvoltarea sociologiei în România.
Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/drumul-catre-sociologia-elitelor–1820270.html
