Şeful AEP: Critici din Dubai și concedii medicale
Adrian Ţuţuianu, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), a adus în discutie o situaţie alarmantă referitoare la concediile medicale ale angajaţilor din instituţie, subliniind faptul că, între 2023 şi februarie 2026, au fost înregistrate nu mai puţin de 1130 de concedii medicale. Acesta a observat că, în anii electorali, angajaţii par să aibă o sănătate deosebită, având în vedere că multe dintre ei beneficiază de venituri din două surse în perioada electorală.
Este important de menţionat că Ţuţuianu a subliniat o tendinţă ciudată: în anii electorali, angajaţii nu se îmbolnăvesc, deoarece au surse multiple de venit, ceea ce sugerează că perioada electorală influenţează semnificativ starea de sănătate a acestora. De exemplu, în 2023, un an non-electoral, AEP a raportat 570 de concedii medicale, comparativ cu doar 307 în 2024, an electoral, și 218 în 2025.
Într-o conferinţă de presă, Ţuţuianu a detaliat statisticile referitoare la concediile medicale pe luni, observând o scădere semnificativă în lunile cu activitate electorală. De exemplu, în luna septembrie 2024, au fost doar 24 de concedii medicale, comparativ cu 65 în luna anterioară. Această anomalie a fost subliniată de Ţuţuianu ca o modă periculoasă în rândul angajaţilor AEP.
Critica din Dubai și concediile medicale
Un aspect controversat a fost legat de un angajat AEP care a criticat statul român din Dubai pentru că nu l-a repatriat. Ţuţuianu a informat că acest angajat se afla în concediu medical când a făcut aceste declaraţii. „Un coleg, pentru care o să sesisez Comisia de Disciplină, a fost foarte prezent criticând statul român din Dubai, dar a avut două săptămâni de concediu medical înainte de a pleca”, a afirmat Ţuţuianu, aducând în discuție discrepanţa dintre comportamentul angajatului și responsabilitățile sale ca funcționar public.
Aceste observaţii ridică întrebări serioase despre utilizarea concediilor medicale în rândul angajaţilor din instituţii publice, mai ales în contextul unei perioade electorale. Stratul de responsabilitate socială în rândul funcţionarilor publici ar trebui să fie supus unei analize riguroase, având în vedere impactul acestuia asupra încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.
