Detonarea Stâncii Pârjoaia, în atenția Comisiei de Transporturi. Deputații cer lămuriri privind costurile și rezultatele
Comisia pentru Infrastructură și Transporturi din Camera Deputaților a dezbătut, în ședința de marți, operațiunea de detonare a Stâncii Pârjoaia de pe Dunăre, desfășurată pe 3 august 2026, iar reprezentanții firmei implicate în intervenție au fost invitați la audieri. Scopul declarat al lucrărilor a fost creșterea debitului de apă pe brațul care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă, în contextul nivelului scăzut al fluviului.
Potrivit deputatului PSD Călin Groza, în urma discuțiilor au apărut mai multe întrebări legate de modul de organizare și de eficiența intervenției. Stânca Pârjoaia, situată în zona brațului Bala, a fost detonată pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă către brațul și canalul care alimentează centrala de la Cernavodă. Operațiunea a fost precedată de o primă încercare, cu o cantitate mai mică de explozibil, care nu a produs rezultatul scontat; ulterior, militarii au folosit între aproximativ 100 și 180 de kilograme de explozibil pentru a disloca o parte din formațiunea de piatră.
Discuții despre contracte și implicarea AFDJ și NAVROM
În cadrul dezbaterilor au fost prezentate informații despre implicarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) și a companiei NAVROM. Potrivit deputatului Călin Groza, costurile lucrărilor executate de NAVROM s-ar ridica la aproximativ șapte milioane de lei, iar intervenția ar fi fost realizată în baza unor discuții verbale, fără un contract încheiat în prealabil și fără o procedură de licitație. Deputatul susține că NAVROM solicită acum recuperarea cheltuielilor de la AFDJ, deși între cele două entități nu ar fi existat un contract pentru această operațiune. Rămân, în aceste condiții, întrebări privind documentele în baza cărora urmează să fie făcute plățile și instituția care și-a asumat costurile.
Rezultatul măsurat, sub estimările inițiale
Un alt subiect abordat în comisie a fost diferența dintre rezultatul anunțat înainte de intervenție și cel indicat de măsurători. Ținta prezentată inițial era o creștere a nivelului apei de aproximativ 10-12 centimetri. Potrivit declarațiilor făcute de deputatul Călin Groza, din explicațiile oferite în comisie de directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan, și de reprezentanții instituției, Mihai Popescu și Alexandru Drăgulin, ar fi rezultat o creștere de numai 1,2 centimetri, semnificativ sub estimarea inițială.
Totodată, potrivit informațiilor prezentate de Călin Groza, intervenția ar fi afectat în principal partea de suprafață a stâncii, fără să îndepărteze complet formațiunea subacvatică relevantă pentru dirijarea debitului de apă.
Proiectul Bala II, adus în discuție
În dezbateri a fost adus în atenție și proiectul hidrotehnic Bala II, estimat la aproximativ un miliard de lei, menit să contribuie la rezolvarea problemelor legate de distribuția debitului Dunării în zonă. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 1.079/2024. Cu toate acestea, potrivit deputatului Călin Groza, la momentul intervenției de pe brațul Bala, proiectul avea în continuare probleme legate de finanțare și documentație.
Deputatul consideră necesare clarificări privind soluția tehnică aleasă pentru detonarea stâncii, modul în care au fost comandate lucrările și responsabilitatea pentru cheltuielile efectuate. Audierile reprezentanților firmei implicate în operațiune ar urma să aducă noi explicații despre desfășurarea intervenției și rezultatele acesteia.
