Comisia Europeană solicită surse adiționale pentru Legea salarizării
Comisia Europeană, într-un demers recent, a transmis Guvernului României o cerere fermă pentru alocarea a încă 4 miliarde de lei în vederea acoperirii costurilor suplimentare generate de noua Lege a salarizării. Aceasta depășește costurile anticipate, care se estimau inițial la 8 miliarde de lei, și care, conform noilor proiecte, ar putea ajunge până la 12 miliarde de lei. Drept urmare, Comisia a sugerat extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensii ca o posibilă soluție pentru a acoperi surplusul financiar.
Măsuri compensatorii solicitate de Comisia Europeană
Într-un document adresat Ministerului Muncii, experții europeni subliniază că măsurile compensatorii ar trebui adoptate simultan cu Legea salarizării, sau, ideal, înainte de intrarea acesteia în vigoare. Această recomandare subliniază importanța asigurării unui echilibru bugetar în raport cu cheltuielile de personal din sectorul public, în contextul sustenabilității financiare a statului român.
Divergențe în calculul impactului financiar
Comisia Europeană a identificat, de asemenea, discrepanțe între documentele financiare transmise de Guvern și estimările prezentate de Comisie. Se menționează că un cost suplimentar de aproape un miliard de lei în sistemul de sănătate nu a fost inclus în calculele anterioare. Ca urmare, Bruxelles-ul a solicitat corectarea acestor neconcordanțe și a insistat pe introducerea unei reglementări care să asigure că ajustările financiare sunt neutre din punct de vedere fiscal.
Previziuni legate de contribuția de asigurări sociale de sănătate
Extinderea CASS la pensii este una dintre măsurile discutate, unde procentul de 10% se aplică actualmente doar pensiilor care depășesc 3.000 de lei. De exemplu, pentru o pensie de 4.000 de lei, contribuția este de 100 de lei, iar pentru 5.000 de lei, de 200 de lei. Această reglementare a intrat deja în vigoare la 1 august 2025 și este valabilă până la finalul anului 2027.
Calendarul plății restanțelor salariale în Justiție
Un alt aspect important subliniat de Comisia Europeană se referă la elaborarea unui calendar clar pentru plata restanțelor salariale datorate personalului din justiție, care ar putea fi anexat Legii salarizării. Aceasta ar asigura predictibilitatea plăților și ar reduce riscul de noi acțiuni în instanță împotriva statului.
Tensiuni politice asupra Legii salarizării
Discuțiile au continuat între reprezentanții partidelor politice și consilierii Administrației Prezidențiale, iar absența unui acord politic ar putea duce la întârzierea votării Legii salarizării. Adoptarea acesteia până la 31 august este crucială, având în vedere că deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR depinde de implementarea reformei salarizării bugetare, subliniind necesitatea unei colaborări eficiente între autorități.
Îngrijorări legate de deficitul bugetar
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că orice sumă care depășește cele 8 miliarde de lei estimate reprezintă o cheltuială permanentă, care trebuie finanțată anual, nu doar la adoptarea legii. Este esențial ca Ministerul Finanțelor să susțină o variantă a legii care să fie complet acoperită financiar, fără a compromite procesul de reducere a deficitului bugetar.
