Deficitul bugetar, explicat de Nicușor Dan: cheltuim mai mult decât încasăm
Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă susținută marți, situația financiară a României, folosind cifre și exemple concrete pentru a arăta dimensiunea deficitului bugetar și riscurile pe care acesta le poate avea asupra economiei și asupra nivelului de trai. Deficitul bugetar apare atunci când statul cheltuiește mai mulți bani decât încasează din taxe, impozite și alte venituri, iar diferența trebuie acoperită prin împrumuturi.
Venituri de 730 de miliarde, cheltuieli de 860 de miliarde
Potrivit datelor prezentate de șeful statului pentru bugetul pe 2026, România estimează venituri de aproximativ 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Diferența dintre cele două sume reprezintă deficitul bugetar, adică banii pe care statul îi cheltuiește, dar pe care nu îi are și pe care trebuie să îi împrumute. Nicușor Dan a estimat acest deficit la aproximativ 150 de miliarde de lei și a oferit mai multe comparații pentru a arăta cât de mare este suma: aceasta ar echivala cu întregul buget al programului PNRR, incluzând granturile și împrumuturile, pe o perioadă de cinci ani, cu aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu 45 de spitale regionale.
Dobânzile la datoria publică ajung la 60 de miliarde de lei
O parte importantă a banilor pe care statul trebuie să îi cheltuiească nu merge către investiții sau servicii publice, ci către plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate în trecut. Conform cifrelor prezentate de Nicușor Dan, dobânzile aferente datoriei acumulate de România ar urma să ajungă la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026. Președintele a explicat dimensiunea acestei cheltuieli prin alte două exemple: suma ar putea acoperi construirea a aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale. Acești bani sunt folosiți doar pentru plata dobânzilor, nu pentru rambursarea integrală a datoriei și nici pentru proiecte noi.
De ce contează deficitul pentru viața de zi cu zi
Un deficit ridicat nu este doar o problemă contabilă a statului, avertizează Nicușor Dan. Dacă România ajunge să se împrumute mai scump, efectele se pot transmite în întreaga economie. Președintele a avertizat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea determina unele fonduri de investiții și fonduri de pensii, care au reguli stricte, să își retragă investițiile din România. Statul ar trebui atunci să găsească alți finanțatori, care ar putea cere dobânzi mai mari.
Costurile mai mari de împrumut ale statului se pot reflecta și în dobânzile plătite de populație și de companii. Pentru oameni, acest lucru poate însemna rate mai mari la credite. Pentru firme, finanțarea mai scumpă poate îngreuna activitatea, poate amâna investițiile și, în cazuri dificile, poate duce la închiderea unor afaceri și la pierderea locurilor de muncă. Președintele a atras atenția și asupra riscului ca deprecierea monedei naționale să afecteze economia și puterea de cumpărare.
Ratingul de țară, la limita dintre investiții recomandate și nerecomandate
Ratingul de țară este o evaluare realizată de agențiile specializate, care arată cât de riscant este pentru investitori să împrumute bani unui stat. Nicușor Dan a spus că România se află la limita dintre categoria în care investițiile sunt recomandate și cea în care nu mai sunt recomandate anumitor investitori instituționali. O retrogradare ar putea reduce numărul investitorilor dispuși să finanțeze România și ar putea crește costurile împrumuturilor. Într-un scenariu mai dificil, dacă statul nu ar mai reuși să atragă suficienți bani de pe piețe, ar putea avea nevoie de sprijin financiar extern, inclusiv de la Fondul Monetar Internațional, în condiții de ajustare fiscală. Potrivit președintelui, recâștigarea încrederii piețelor financiare poate dura ani; el a dat ca exemplu perioada în care România a pierdut această încredere, în 2008, și a recâștigat-o în 2014.
Traiectoria de reducere a deficitului și cele mai mari capitole de cheltuieli
Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului asumată în fața piețelor financiare. În opinia sa, orice abatere ar putea afecta credibilitatea țării și capacitatea acesteia de a se împrumuta în condiții sustenabile. Președintele a mai arătat că cele mai mari categorii de cheltuieli ale bugetului sunt cele cu personalul și pensiile, ceea ce face dificilă reducerea rapidă a deficitului fără măsuri care să afecteze aceste capitole.
În concluzie, deficitul bugetar înseamnă că statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar diferența este acoperită prin împrumuturi. Cu cât deficitul și datoria cresc, cu atât pot deveni mai mari costurile de finanțare, iar efectele se pot resimți inclusiv în ratele populației, în activitatea firmelor și în investițiile publice.
