CCR decide în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ privind restanțele salariale din Justiție
Curtea Constituțională a României decide miercuri, începând cu ora 10.00, în conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce instanța supremă a obținut obligarea Executivului la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale restante din Justiție.
Conflictul a izbucnit în urma procesului deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă a cerut punerea la dispoziție a tuturor sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că este vorba despre 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță. ÎCCJ a solicitat inclusiv efectuarea unei rectificări bugetare și aplicarea unor penalități în cazul în care Guvernul nu pune în executare hotărârea.
Guvernul invocă separația puterilor în stat
Executivul susține, în sesizarea depusă la CCR, că instanțele judecătorești nu pot decide modul în care sunt repartizate resursele bugetului de stat. Guvernul consideră că, prin obligarea sa să aloce integral fondurile solicitate de ÎCCJ, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Parlamentului, singurele autorități care au, potrivit Constituției, atribuții în elaborarea și aprobarea bugetului.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, a susținut premierul Ilie Bolojan după decizia de sesizare a Curții Constituționale.
În nota pregătită de Secretariatul General al Guvernului se arată că nici puterea executivă și nici cea legislativă nu pot fi obligate printr-o hotărâre judecătorească să adopte acte normative cu un conținut prestabilit. Executivul invocă principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
Poziția Înaltei Curți
Înalta Curte a respins acuzațiile formulate de Guvern și a susținut că demersul său urmărește punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului.
Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul procesului. ÎCCJ a susținut că argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, nu prin calificări publice anticipate.
Miza deciziei CCR
Decizia Curții Constituționale va stabili dacă demersurile Înaltei Curți au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul este obligat să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale definitive. Curtea poate indica și conduita pe care cele două autorități trebuie să o urmeze pentru stingerea conflictului.
