Buzoianu: România plătește prețul a 35 de ani de investiții insuficiente în infrastructura de apă
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că restricțiile privind alimentarea cu apă, cauzate de secetă, nu reprezintă o noutate pentru România. Ea a evidențiat că numărul comunităților afectate de aceste restricții este similar cu cel de anul trecut, subliniind măsura în care infrastructura de apă a fost neglijată în ultimele decenii. Potrivit ministrei, efectele investițiilor insuficiente în infrastructura critică sunt acum evidente, iar țara plătește un preț mare pentru lipsa unei prioritizări adecvate a acestor lucrări.
Probleme persistente în alimentarea cu apă
Într-o intervenție la Euronews, Buzoianu a subliniat faptul că problemele actuale cu alimentarea cu apă trebuie considerate în contextul unei istorii de acțiuni insuficiente. „Aceste cifre nu sunt noi. Anul trecut, am avut cam același număr de comunități care se confruntau cu restricții în accesul la apă din cauza secetei”, a precizat ea. Această situație a generat o presiune enormă asupra resurselor de apă ale țării, care înregistrează incidențe crescânde de secetă.
Creșterea semnificativă a bugetului pentru infrastructura de apă
Diana Buzoianu a declarat că, în 2026, autoritățile au decis să aloce o proporție semnificativ mai mare a fondurilor disponibile pentru infrastructura care gestionează resursele de apă. „Am alocat un procent record din bugetul național pentru lucrări în infrastructura critică, inclusiv pentru lucrările de baraje și acces la apă”, a afirmat ea. Anul acesta, bugetul destinat acestor lucrări a crescut de la 50 la 250 de milioane de lei, o creștere considerabilă care ar putea deschide calea unor progrese semnificative în acest sector.
Investițiile de-a lungul timpului și impactul lor
Buzoianu a subliniat că, dacă s-ar fi realizat investiții constante în infrastructură timp de 35 de ani, comunitățile afectate de secetă ar fi fost mult mai bine pregătite să facă față acestor provocări. „Dacă am fi prioritizat banii și resursele în ultimele trei decenii așa cum am început să facem acum, comunitățile ar fi avut acces îmbunătățit la apă”, a afirmat ea, subliniind legătura directă între nealocarea corespunzătoare a fondurilor și vulnerabilitatea actuală a localităților.
Pressiunea asupra autorităților
Această situație a fost intensificată de deversările reduse ale celor mai mari râuri din țară, iar autoritățile sunt în continuă monitorizare a evoluției hidrologice. Buzoianu a cerut o reacție rapidă din partea guvernului și a sugerat necesitatea alegerilor anticipate pentru a putea crea o majoritate capabilă să abordeze eficient aceste crize persistente. În spatele acestor cerințe se află o dorință de a restabili încrederea publicului în instituții și de a asigura soluții durabile pentru problemele acestor comunități afectate.
