Bulgaria riscă procedura de deficit excesiv la scurt timp după aderarea la zona euro
Bulgaria se confruntă cu riscul de a fi supusă procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene, la doar câteva luni după intrarea în zona euro. Această situație este determinată de un deficit bugetar estimat la peste 4% din PIB, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a țării. Conform declarațiilor recente ale premierului Rumen Radev, Bulgaria ar putea fi supusă acestei proceduri începând de miercuri, ceea ce ar aduce implicații semnificative pentru politica fiscală a națiunii.
Rumen Radev a pus sub acuzare fostul executiv de centru-dreapta, acuzându-l de manipularea datelor fiscale pentru a facilita aderarea Bulgariei la zona euro în data de 1 ianuarie 2026, context în care declarațiile sale au stârnit un intens val de controverse politice referitoare la respectarea criteriilor de convergență. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a afirmat Radev, subliniind tensiunile existente în politica internă și responsabilitățile anterioare.
Premierul Radev, lider al partidului Bulgaria Progresivă, care a obținut o majoritate decisivă în alegerile din aprilie 2026, a preluat conducerea în urmă cu doar câteva săptămâni. Aceasta reprezintă prima majoritate dintr-un singur partid în ultimele trei decenii în Bulgaria, indicând o posibilă schimbare de direcție în politica economică și socială a țării.
Procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene se aplică statelor care depășesc limitele fiscale stabilite, obligându-le să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, într-un interval de timp determinat, și implicând o monitorizare mai strictă din partea Comisiei Europene. Previziunile economice recente sugerează că Bulgaria ar putea avea un deficit de 4,1% din PIB în anul 2026, confruntându-se în același timp cu cea mai mare rată a inflației din zona euro.
Dacă aceste estimări vor fi validate, Bulgaria va deveni astfel prima țară care, după aderarea la zona euro, ajunge rapid sub incidența regimului fiscal corectiv al Uniunii Europene, ceea ce ar pune o presiune considerabilă asupra politicii economice a guvernului său. De asemenea, aceasta ar reprezenta prima instanță de deficit excesiv pentru Bulgaria după 2012.
Comisia Europeană, pe de altă parte, a ales să nu comenteze situația curentă a Bulgariei, așteptând evaluările oficiale ce urmează a fi publicate în cadrul semestrului european, despre care se preconizează că ar putea aduce clarificări suplimentare. Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că evaluarea va fi prezentată săptămâna viitoare, fără a oferi alte detalii suplimentare în acest stadiu.
Reacția fostului ministru de Finanțe, Temenuzhka Petkova, din cadrul partidului GERB, a fost una de respingere a acuzațiilor lansate de Radev. Aceasta a susținut că Bulgaria se va încadra în limita de deficit de 3% în 2025, invocând clauza de flexibilitate europeană referitoare la cheltuielile de apărare. Petkova a subliniat că dificultățile financiare recente sunt rezultatul alegerilor și deciziilor luate de administrația interimară și nu de gestionarea anterioară.
Într-o notă surprinzătoare, riscul declanșării acestei proceduri a apărut la scurt timp după ce Bruxelles-ul a deblocat 370 de milioane de euro din fondurile europene care fuseseră suspendate pentru Bulgaria. Însă, alte aproximativ 3 miliarde de euro rămân în continuare blocate până la finalizarea reformelor în domeniul justiției și anticorupției.
