Alexandru Rogobete critică programul de guvernare pe sănătate și cere explicații Oanei Gheorghiu
Alexandru Rogobete a criticat dur componenta de sănătate din programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, cerându-i explicații Oanei Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, cu privire la lipsa măsurilor concrete privind accesul la tratamente inovative.
Fostul ministru a arătat că a citit cu atenție capitolul dedicat politicii medicamentului și că acesta este construit după principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”. El a enumerat o serie de promisiuni din program — pacientul în centrul sistemului, finanțarea care urmează performanța, medicina de familie ca pilon al prevenției, spitale mai eficiente și acces îmbunătățit la tratament — și a întrebat retoric: „Dar cu ce bani? Din ce surse? În ce termen? Cu ce resursă umană? Cu ce indicatori măsurabili?”.
Rogobete a subliniat că programul devine „îngrijorător de subțire” și a ridicat o serie de întrebări privind strategia pentru specialitățile deficitare, politica de retenție a medicilor și asistenților, soluția pentru gărzile medicilor, plata corectă a gărzilor, reorganizarea timpului de gardă astfel încât un medic să nu ajungă să lucreze 20–24 de ore, protecția personalului medical împotriva epuizării profesionale, politica pentru rezidenți și mecanismele prin care aduci și păstrezi medici în zonele deficitare.
El a afirmat că nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii care trebuie să le ofere și a admis că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem de sănătate sustenabil, că trebuie stimulate și utilizate atunci când reprezintă alternativa terapeutică adecvată, și că România trebuie să dezvolte inclusiv capacități proprii de producție.
Problema apare, în opinia sa, atunci când politica medicamentului este construită aproape exclusiv în jurul economiei și insuficient în jurul valorii terapeutice, cercetării și inovației. Rogobete a susținut că nu există o țintă concretă privind timpul de acces la terapiile inovative, un calendar, o strategie consistentă pentru cercetarea clinică, obiective pentru atragerea investițiilor în inovație, mecanisme clare de acces timpuriu și nici principiul prin care economiile realizate prin generice și biosimilare să fie reinvestite în inovație.
El a apreciat că s-a schimbat coperta programului, dar că riscă să se păstreze „aceeași obsesie: economia contabilă prezentată drept reformă”, continuând o filosofie pe care spune că a văzut-o deja în discursul fostului premier Ilie Bolojan.
Fostul ministru a afirmat că apare o contradicție pe care Oana Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, trebuie să o explice public. El a amintit că Oana Gheorghiu, din societatea civilă, a construit ani la rând un discurs centrat pe accesul pacientului la tratamentul inovativ de care are nevoie și a citat raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, în care principiul este formulat fără echivoc: „toți copiii merită acces la același standard de tratament”.
Rogobete a menționat că activitatea pe care Oana Gheorghiu o prezintă în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratament inovativ și a considerat legitimă întrebarea unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății.
El a descris un ecosistem farmaceutic sănătos ca însemnând simultan producție de generice și biosimilare, acces la terapii inovative, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate. În lipsa acestora, a avertizat, există un risc real: comprimarea costurilor pe termen scurt, reducerea atractivității României pentru cercetare și investiții, menținerea unui acces lent la terapiile noi și plata ulterioară, prin boală avansată și costuri medicale mai mari, a ceea ce se crede că se economisește astăzi.
Fostul ministru a concluzionat că politica medicamentului nu trebuie să răspundă doar la întrebarea „cât de ieftin putem cumpăra?”, ci la una mult mai importantă: cum îi oferim pacientului român tratamentul potrivit, la momentul potrivit, la același standard la care are acces un pacient dintr-un sistem european performant.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
