Blocajul politic pune presiune pe ratingul de credit al României
Eșecul instalării unui nou guvern intensifică presiunile asupra ratingului de credit al României, înaintea evaluării S&P de vineri. Blocajul politic de cinci luni se suprapune peste creșterea rapidă a datoriei publice.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind o criză care a dus leul la minime record și a împins randamentele obligațiunilor pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an. Obligațiunile cu scadențe lungi s-au tranzacționat la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.
România, pe ultima treaptă a categoriei investment grade
S&P Global revizuiește vineri ratingul României, aflat pe ultima treaptă a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. CDS-urile pe cinci ani indică în preț o posibilă retrogradare cu două trepte, până la BB.
Măsurile de reducere a deficitului au subminat coaliția pro-UE și au crescut sprijinul pentru AUR. Analiștii Capital Economics notează că finanțele publice s-au îmbunătățit, dar sunt necesare progrese mai mari pentru a elimina riscul retrogradării.
Guillaume Tresca, strateg la Generali Asset Management, estimează la unu din patru probabilitatea ca S&P să retrogradeze România. „O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare”, a spus el.
Riscuri politice și fiscale
Eșecul crește perspectiva unei alianțe AUR-PSD, scenariu de care investitorii se tem. România a evitat la limită retrogradarea din partea Fitch în iulie, iar agențiile cer adoptarea bugetului pentru 2027 până la finalul anului. România s-a angajat să readucă deficitul sub 3% din PIB până în 2030.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu își permite o pauză în consolidarea fiscală: „Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte”.
Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat asupra vitezei acumulării datoriei, cu costuri cu dobânzile de 3% din PIB și necesar brut de finanțare peste 10% din PIB. Deficitul a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni, față de 4,51% anul trecut, cu ținta anuală de 6,2%.
Kathryn Exum de la Gramercy avertizează că prelungirea crizei crește riscul pentru rating, iar o retrogradare ar declanșa vânzări forțate și extinderea diferențialelor de randament.
