Bolojan, acuzat de ură față de salariați și cetățeni

Premierul Ilie Bolojan a fost subiectul unor acuzații dure din partea liderului sindical Bogdan Hossu, care a afirmat că percepția generală este că Bolojan ar urăște salariații și cetățenii din România. Într-o reacție la aceste afirmații, Bolojan a declarat că „sunt exprimări pe care oamenii le pot face”, subliniind că a avut recent o întâlnire tripartită cu reprezentanții sindicatelor, guvernului și patronatelor.

Decizii controversate privind salariul minim

În cadrul unei emisiuni la B1 TV, premierul a discutat despre viitorul salariului minim, prezentând două opțiuni pentru anul 2026: creșterea acestuia sau menținerea la nivelul din 2025. Bolojan a recunoscut că ambele soluții vin cu avantaje și dezavantaje, subliniind că orice scumpire afectează în mod direct persoanele cu salarii minime. „Creșterea salariului este o formă de protecție față de inflație”, a adăugat el.

Înghețarea salariului minim și pensiilor

Premierul a exprimat dorința ca salariul minim să fie înghețat, similar cu pensiile, în 2026, ridicând întrebări despre impactul acestei măsuri asupra deficitului bugetar. Guvernul urmează să ia o decizie până la Crăciun, iar Bolojan a subliniat că poziția patronatelor este că o creștere a salariului minim ar putea duce la reduceri de posturi în sectoare deja aflate la limita rentabilității.

Argumentele patronatelor și opțiunea personală a premierului

În discuțiile cu reprezentanții patronatelor, Bolojan a fost informat că o majorare a salariului minim ar putea destabiliza financiar multe companii. „A crește salariul minim ar putea duce la reduceri de posturi”, a avertizat premierul, amintind de contracțiile economice din ultimii doi ani. El a anunțat că săptămâna viitoare va fi luată o decizie, iar opțiunea sa personală este de a menține salariul minim la nivelul actual, pentru a evita complicațiile generate de plafonările salariilor din sectorul public.

Responsabilitatea morală a ministrului în criza apei din Prahova

În altă ordine de idei, Bolojan a abordat și criza apei din Prahova, afirmând că există o răspundere morală a ministrului în acest context. Această declarație vine în contextul în care problemele legate de apă au fost un subiect de intensă dezbatere publică, iar premierul a subliniat importanța responsabilității în gestionarea resurselor esențiale pentru cetățeni.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/bolojan-dupa-ce-i-s-a-spus-ca-uraste-salariatii-si-cetatenii-din-romania-sunt-exprimari-23656290

Bolojan propune înghețarea salariului minim în 2026

Premierul Ilie Bolojan a făcut o declarație controversată miercuri seara, exprimându-și dorința ca salariul minim să rămână înghețat în anul 2026, similar cu măsura aplicată pensiilor. Această propunere vine în contextul în care deficitul bugetar pentru anul 2025 este estimat la 8,4%. Bolojan a subliniat că este esențial ca banii să fie alocați în mod responsabil, afirmând că „banii trebuie să urmeze problemele” în ceea ce privește promulgarea bugetului.

Declarațiile lui Bolojan despre buget și responsabilitate

În cadrul discuțiilor cu sindicatele, Bolojan a subliniat că nu există soluții magice care să aducă doar beneficii. El a menționat că, în analiza actuală, preferă menținerea salariului minim la nivelul din acest an și anul viitor, avertizând că generarea de așteptări nerealiste este o greșeală pe care nu vrea să o repete. Premierul a explicat că, având în vedere deficitele actuale și costurile mari ale împrumuturilor, este crucial să nu se risipească resursele financiare.

Planuri pentru relansare economică

Bolojan a adăugat că, în a doua jumătate a anului viitor, după o analiză a evoluției bugetare, se pot pregăti măsuri pentru o eventuală relansare economică, dar nu mai devreme de toamna anului 2026. El a subliniat că plafonarea salariilor în sectorul public se va opri în 2027, iar de atunci se va reveni la indexarea acestora în funcție de rata inflației.

Deficitul bugetar și provocările adoptării bugetului

Premierul a recunoscut că bugetul pentru anul viitor nu va fi finalizat până la sfârșitul anului curent, din cauza dificultăților întâmpinate în adoptarea pachetelor de măsuri controversate. Bolojan a explicat că, fără adoptarea acestor pachete, nu se poate construi un buget serios, ceea ce ar putea duce la o situație similară cu cea din 2025, când deficitul a crescut de la 7% la 8,4%.

Angajamentele față de Comisia Europeană

Premierul a subliniat că toate angajamentele asumate față de Comisia Europeană și creditorii internaționali depind de respectarea acestor măsuri. El a avertizat că, fără un buget credibil, România riscă să devină o agenție de plăți care se ocupă doar cu prestații sociale și dobânzi, fără a putea investi în dezvoltare.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/bolojan-ar-vrea-ca-salariul-minim-sa-fie-inghetat-la-fel-ca-pensiile-in-2026-care-va-fi-deficitul-23656274

Este România în recesiune? Răspunsul lui Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat, miercuri seara, despre starea economică a României și dacă țara se află în recesiune. Răspunsul său a fost unul precaut, exprimându-și speranța că România va reuși să se mențină pe un trend ascendent, fără a mai înregistra scăderi economice. Bolojan a subliniat că, în ciuda dificultăților, este esențial ca economia să nu continue să scadă.

„Cu siguranță suntem într-o situație în care, din cauza măsurilor care au fost luate de către guvern, pe de o parte, și din cauza dinamicii economice pe care am avut-o începând de anul trecut, am înregistrat o scădere economică. Aceasta este realitatea. Sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem”, a declarat premierul, la emisiunea Frindly Fire.

De asemenea, Bolojan a menționat că nu dispune de date precise în acest moment, dar a subliniat că Ministerul de Finanțe va trebui să prezinte toate informațiile relevante la finalul anului. Această transparență este crucială pentru a înțelege mai bine impactul măsurilor economice implementate.

Condiția lui Nicușor Dan pentru buget

Premierul a abordat și condiția impusă de Nicușor Dan pentru promulgarea bugetului, afirmând că „banii trebuie să urmeze problemele”. Această afirmație sugerează o abordare mai responsabilă în gestionarea fondurilor publice, punând accent pe necesitatea de a aloca resursele acolo unde sunt cele mai mari nevoi.

Absorbția fondurilor europene ca stimul economic

Bolojan a subliniat importanța absorbției fondurilor europene ca principal stimul pentru economia României. „Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR până în toamna anului viitor. Este esențial să facem plăți și să semnăm ordine de plată pentru a stimula economia”, a declarat el, evidențiind că acest lucru este vital pentru a contracara tendințele negative din economie.

În plus, premierul a subliniat necesitatea menținerii unei discipline fiscale stricte, afirmând că este important să se creeze un mediu economic predictibil. El a propus reducerea sau anularea impozitului pe cifra de afaceri, o măsură care ar putea încuraja investițiile și ar putea ajuta companiile cu marje de profitabilitate scăzute.

Decizii iminente înainte de Crăciun

Ilie Bolojan a exprimat speranța că, până la Crăciun, se va lua o decizie cu privire la aceste măsuri fiscale. El a subliniat că, înainte de aprobarea bugetului, este necesar să se adopte un pachet legislativ care să proroge anumite prevederi și să anuleze reglementări care nu mai au logică.

În concluzie, premierul Ilie Bolojan se confruntă cu provocări economice semnificative, dar rămâne optimist în privința viitorului economic al României, subliniind importanța măsurilor corecte și a gestionării eficiente a resurselor. Această abordare va fi esențială pentru a naviga prin incertitudinile economice actuale și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/este-romania-in-recesiune-raspunsul-lui-ilie-bolojan-23656266

Bolojan, despre o nouă respingere a legilor privind reforma pensiilor magistraţilor: „Nu iau în calcul astfel de ipoteze”

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că nu consideră posibilă o nouă respingere a proiectului de lege referitor la reforma pensiilor magistraților de către Curtea Constituțională a României (CCR). În cadrul unei conferințe de presă, Bolojan a subliniat că are încredere în validarea propunerii, afirmând că aceasta respectă toate prevederile constituționale necesare.

„Respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată pentru că este în bună regulă”, a afirmat premierul, evidențiind astfel convingerea sa că proiectul va trece fără probleme prin filtrul CCR.

„NU IAU ÎN CALCUL ASTFEL DE IPOTEZE”

Întrebat despre ce va face în cazul în care CCR respinge din nou proiectul, Bolojan a răspuns cu fermitate: „Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale”. Această declarație vine într-un context în care premierul a fost confruntat cu observația că deciziile importante sunt amânate, inclusiv cele ale CCR.

„Deciziile dificile nu se iau foarte ușor”, a adăugat Bolojan, subliniind complexitatea procesului decizional în astfel de situații.

Negocieri cu OMV Petrom și alte subiecte de actualitate

În altă ordine de idei, premierul a discutat și despre negocierile cu OMV Petrom, menționând că România va obține o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale, în urma renunțării companiei la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep. Bolojan a subliniat importanța acestor negocieri pentru viitorul economic al țării.

De asemenea, premierul a abordat și subiectul crizei apei din Prahova, afirmând că există o răspundere morală a ministrului în acest context. „Este esențial ca fiecare membru al guvernului să își asume responsabilitatea pentru problemele cu care se confruntă cetățenii”, a declarat Bolojan.

Despre dificultățile deciziilor în coaliție

Ilie Bolojan a recunoscut că ajungerea la un consens în cadrul coaliției guvernamentale, care include patru partide plus grupul minorităților, nu este o sarcină ușoară. „Nu este simplu să ajungi la puncte de vedere comune”, a explicat el, subliniind provocările cu care se confruntă în procesul de luare a deciziilor.

Premierul a mai adăugat că nu consideră că există o strategie de amânare a deciziilor, ci mai degrabă un element obiectiv legat de complexitatea acestora. „Acest tip de decizii necesită forță de a-ți asuma, coerență în gândire și perseverență în acțiune”, a concluzionat Bolojan, evidențiind dificultățile întâmpinate în guvernare.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/bolojan-despre-o-noua-respingere-a-legilor-privind-reforma-pensiilor-magistratilor-nu-iau-in-calcul-astfel-de-ipoteze-23656252

Liderii Coaliției de Voință, discuții în contextul Planului de Pace revizuit

Liderii Coaliției de Voință se pregătesc pentru o întâlnire crucială, programată pentru joi, care va avea loc în format de videoconferință. Această reuniune a fost anunțată de președinția Franței, conform informațiilor furnizate de Sky News. Deși nu a fost publicată o listă oficială cu participanții, se așteaptă ca liderii țărilor membre să discute despre aspectele esențiale ale Planului de Pace revizuit.

Întâlnirea vine ca o continuare a negocierilor desfășurate recent la Londra, unde au fost prezenți președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii E3, respectiv Germania, Franța și Marea Britanie. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a subliniat importanța acestui moment, afirmând că negocierile de pace se află într-o etapă critică. El a accentuat că decizia privind viitorul Ucrainei trebuie să aparțină exclusiv acesteia.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a adus în discuție avantajele pe care le au atât Ucraina, cât și aliații săi, afirmând că aceștia dețin „multe cărți în mână” în cadrul negocierilor. Starmer și Macron sunt considerați principalii reprezentanți ai Coaliției de Voință, având un rol esențial în conturarea direcției discuțiilor.

O altă videoconferință a avut loc luni, la care au participat mai mulți lideri ai Coaliției de Voință, inclusiv premierul Poloniei, Donald Tusk. Această întâlnire a fost un pas important în pregătirea discuțiilor de joi, având ca scop consolidarea pozițiilor și strategiei comune.

În urma negocierilor de la Londra, Zelenski a anunțat că varianta inițială a Planului de Pace revizuit a fost finalizată și că aceasta va fi prezentată oficialilor din Statele Unite marți. Această acțiune subliniază angajamentul Ucrainei de a căuta soluții durabile pentru conflictul în curs.

Liderii europeni continuă să se mobilizeze pentru a promova o pace „justă și durabilă” în Ucraina, demonstrând astfel unitatea și determinarea lor în fața provocărilor actuale. Această dinamică internațională reflectă nu doar complexitatea situației, ci și importanța colaborării între națiuni pentru a găsi soluții viabile.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/liderii-coalitiei-de-vointa-discutii-in-contextul-planului-de-pace-revizuit-23656096

Fostul preşedinte al CNAS Lucian Duţă, condamnat pentru o mită de 6,3 milioane de euro, scapă de închisoare

Lucian Duţă, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost condamnat definitiv în vara anului 2022 de Curtea de Apel Bucureşti la şase ani de închisoare pentru luare de mită. Acesta a fost acuzat că, în perioada 2010 – 2012, a primit mită de 6,3 milioane de euro de la două firme de software care au încheiat contracte cu CNAS. Recent, instanţa supremă a anulat mandatul de executare a pedepsei, oferindu-i astfel o a doua şansă.

Pe 10 decembrie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în casaţie formulat de Duţă, casând hotărârea Curţii de Apel Bucureşti doar sub aspectul acţiunii penale. Judecătorii au decis încetarea procesului penal faţă de Duţă în legătură cu infracţiunea de luare de mită, în formă continuată. Totodată, instanţa a menţinut dispoziţiile privind confiscarea specială a bunurilor obţinute ilegal, precum şi măsurile asiguratorii impuse anterior.

Decizia instanţei supreme

Decizia instanţei supreme a fost pronunţată în şedinţă publică, iar judecătorii au subliniat că, deşi mandatul de executare a pedepsei a fost anulat, confiscarea bunurilor rămâne în vigoare. Aceasta este o măsură care reflectă gravitatea faptei comise de Duţă, care a pretins un comision de 10% din valoarea fiecărui contract semnat în calitate de preşedinte al CNAS.

În perioada în care a exercitat această funcţie, Duţă a primit suma totală de 6.300.000 de euro, din care 5.500.000 euro prin transferuri bancare şi 800.000 euro în numerar. Banii au fost remiși fie în numerar, fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrate în Insulele Antile, cu conturi bancare deschise în Elveţia.

Controversele din jurul procesului

Judecătoarele care l-au condamnat pe Lucian Duţă, Daniela Panioglu şi Adina Guluţanu, au fost cercetate disciplinar de Inspecţia Judiciară pentru posibile abuzuri în exercitarea funcţiei. Aceste acuzaţii au fost legate de modul în care au motivat sentinţa prin care a fost condamnat Duţă, dar şi de alte cazuri celebre, precum cel al fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac care permite contestarea hotărârilor definitive la o instanţă superioară, având rolul de a verifica legalitatea şi corectitudinea aplicării legii de către instanţele inferioare. Această decizie a instanţei supreme a stârnit reacţii variate în rândul opiniei publice, având în vedere gravitatea acuzaţiilor aduse lui Duţă.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/fostul-presedinte-al-cnas-lucian-duta-condamnat-pentru-o-mita-de-63-milioane-de-euro-scapa-de-inchisoare-instanta-suprema-i-a-admis-definitiv-recursul-in-casatie-si-a-anulat-mandatul-de-executare–1819217.html