Ce urmează pentru firme, angajați și consumatori: toate schimbările fiscale și economice anunțate pentru anul 2026

Anul 2026 se preconizează a fi unul de transformări semnificative în peisajul fiscal și economic din România, cu măsuri care vizează atât firmele, cât și angajații și consumatorii. Guvernul a anunțat o serie de ajustări care vor influența modul în care se desfășoară activitățile economice, dar și viața cotidiană a cetățenilor. Printre cele mai notabile schimbări se numără reducerea impozitului pe cifra de afaceri și modificarea tratamentului fiscal al avantajelor acordate asociaților și acționarilor.

Reducerea impozitului pe cifra de afaceri

Într-o mișcare care va avea un impact direct asupra mediului de afaceri, impozitul minim pe cifra de afaceri va fi redus de la 1% la 0,5% pentru anul 2026, cu perspectiva eliminării totale a acestuia începând cu 2027. Această măsură, anunțată de Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, este parte a Ordonanței trenuleț, care include mai multe prevederi fiscale menite să sprijine dezvoltarea firmelor mici și mijlocii. De asemenea, microîntreprinderile cu venituri sub 100.000 de euro vor beneficia de o cotă unică de impozitare de 1%, în loc de 3% cât era anterior.

Impozitul pe beneficii în natură

O altă modificare importantă vizează impozitul pe veniturile obținute de asociați și acționari sub formă de beneficii în natură. Acesta va fi majorat de la 10% la 16%, ceea ce va afecta bunurile și serviciile puse la dispoziție pentru uz personal, precum și plățile efectuate de firmă în interes personal. Această măsură are scopul de a alinia regimul fiscal aplicat acestor venituri cu cel aplicat dividendelor, care sunt de asemenea impozitate cu 16%.

Schimbări în domeniul accizelor

În ceea ce privește accizele, statul va implementa un sistem de autorizare și control mult mai strict. Autorizarea antrepozitelor fiscale și a comercianților de produse accizabile va fi centralizată la ANAF, iar procedurile de autorizare vor include verificări detaliate ale provenienței fondurilor și bonității asociaților. Importurile de produse energetice vor necesita autorizație ANAF, însoțită de garanții financiare pentru a acoperi riscurile de TVA și accize.

Eliminarea „taxei pe stâlp”

Guvernul a recunoscut că „taxa pe stâlp” a fost o frână pentru investiții și a anunțat eliminarea acesteia începând cu anul fiscal 2027. Această taxă a fost considerată un obstacol în calea dezvoltării proiectelor, inclusiv a celor finanțate din fonduri europene. În schimb, impozitele speciale în domeniul petrolului, gazelor și resurselor naturale vor rămâne în vigoare, iar impozitul suplimentar pe cifra de afaceri din aceste sectoare va fi menținut până la finalul anului 2026.

Facilități fiscale pentru angajații cu salariul minim

Angajații care primesc salariul minim vor beneficia de facilități fiscale parțiale. Suma neimpozabilă de 300 de lei pe lună va fi menținută în prima parte a anului 2026, însă va fi redusă la 200 de lei începând cu luna iulie, odată cu majorarea salariului minim la 4.325 lei.

Digitalizarea fiscală și măsuri sociale

Guvernul va continua să opereze ajustări în zona digitalizării fiscale, recunoscând volumul mare de date și dificultățile de analiză a notificărilor de conformare. În plus, programul „Masă Sănătoasă” va continua în 2026 ca măsură de prevenire a abandonului școlar, iar măsurile de protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie vor fi prelungite.

Reducerea cheltuielilor statului în zona politică

Într-o tentativă de a reduce cheltuielile, Guvernul va diminua cu 10% sumele forfetare pentru funcționarea birourilor parlamentare și va reduce subvențiile acordate partidelor politice. Aceste măsuri sunt menite să sprijine autoritățile publice locale, care vor beneficia de împrumuturi din Trezorerie pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectele PNRR.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ce-urmeaza-pentru-firme-angajati-si-consumatori-toate-schimbarile-fiscale-si-economice-anuntate-pentru-anul-2026–1822865.html

Trump critică emisiunile umoristice și amenință cu retragerea licențelor de emisie

În ajunul Crăciunului, președintele Donald Trump a lansat un atac vehement împotriva emisiunilor de tip „late night”, concentrându-se în special pe Stephen Colbert, pe care l-a numit un „dezastru jalnic”. Această critică a fost exprimată pe platforma sa Truth Social, unde a sugerat că CBS ar trebui să-l concedieze pe Colbert, subliniind că emisiunile sale sunt extrem de negative la adresa sa și a Partidului Republican.

„The Late Show with Stephen Colbert” este programat să se încheie în mai 2026, o decizie anunțată de CBS în luna iulie, care a fost justificată ca fiind „o decizie pur financiară”. Cu toate acestea, fanii lui Colbert au acuzat postul de televiziune de cenzură, având în vedere că anunțul a coincis cu o înțelegere între compania-mamă a CBS și Trump.

Trump a afirmat că Stephen Colbert a devenit „și mai rău” după ce a fost „concediat de CBS, dar lăsat de izbeliște”. Colbert, care prezintă emisiunea din 2015, este cunoscut pentru monologurile sale critice la adresa lui Trump și a Partidului Republican, ceea ce a stârnit nemulțumirea președintelui.

Amenințări repetate la adresa posturilor TV

Într-o altă postare, Trump a reiterat amenințările sale de a retrage licențele de emisie ale posturilor TV pe care le consideră ostile. El a declarat: „Dacă emisiunile de știri ale rețelelor TV și emisiunile lor de noapte sunt aproape 100% negative la adresa președintelui Donald J. Trump, a MAGA și a Partidului Republican, nu ar trebui să le fie retrase licențele lor de emisie extrem de prețioase? Eu spun: DA!”

Aceste declarații vin pe fondul unei tensiuni crescute între Trump și mass-media, în special după ce ABC, deținută de Disney, l-a suspendat temporar pe Jimmy Kimmel, care a stârnit controverse prin comentariile sale după asasinarea lui Charlie Kirk.

Aceste atacuri și amenințări din partea lui Trump subliniază o dinamică complexă între politică și divertisment, evidențiind modul în care președintele își folosește platforma pentru a răspunde criticilor și a influența percepția publicului asupra mass-media.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/trump-critica-dur-emisiunile-umoristice-si-ameninta-din-nou-posturile-tv-cu-retragerea-licentelor-de-emisie-23663161

Cristi Danileț: Urmarea dezvăluirilor magistraților de la întâlnirea cu președintele

Fostul judecător Cristi Danileț a adus în discuție o situație alarmantă în sistemul judiciar românesc, subliniind că Inspecția Judiciară ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu în urma dezvăluirilor făcute de magistrați la întâlnirea cu președintele țării. Danileț a afirmat că, având în vedere gravitatea acestor dezvăluiri, ar fi fost necesar să se deschidă aproximativ 50 de cercetări disciplinare.

Pe rețelele sociale, Danileț a explicat că, pe lângă dezvăluirile magistraților, un sondaj realizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în rândul judecătorilor ar fi trebuit să atragă atenția Inspecției Judiciare. El a menționat că abuzurile comise de inspectorii judiciari și de membri ai CSM, precum și încălcările drepturilor omului, sunt motive suficiente pentru a justifica o reacție rapidă din partea autorităților competente.

Danileț a subliniat că Inspecția Judiciară are obligația de a se sesiza din oficiu atunci când află despre astfel de încălcări ale legii în sistemul judiciar. El a avertizat că, având în vedere că faptele se prescriu în termen de patru ani, este esențial ca aceste cercetări să fie demarate fără întârziere.

Fostul judecător a provocat o reflecție asupra eficienței Inspecției Judiciare, întrebându-se câte verificări au fost declanșate pe baza acestor dezvăluiri. În final, Danileț a dorit să transmită urări de sărbători liniștite tuturor, în ciuda gravității situației discutate.

Într-un alt context, Danileț a câștigat recent un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care a contestat sancțiunile primite din partea CSM pentru opiniile sale exprimate pe rețelele sociale. CEDO a decis că a fost încălcat dreptul la liberă exprimare, stabilind un precedent important pentru statutul magistraților în România.

Avocata sa, Nicoleta Popescu, a subliniat că această hotărâre reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO, clarificând că, deși magistrații au obligații de rezervă, ei pot comenta public subiecte de interes general, inclusiv pe platformele sociale.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cristi-danilet-urmare-a-dezvaluirilor-magistratilor-de-la-intalnirea-cu-presedintele-inspectia-judiciara-ar-fi-trebuit-sa-se-sesizeze-din-oficiu-deschizand-cam-50-de-cercetari-disciplinare–1822903.html

CUM AU VOTAT ALEȘII IEȘENI PROPUNEREA DE MAJORARE A BUGETULUI PARLAMENTULUI PE ANUL 2026

Pe 24 decembrie 2025, în contextul unei sesiuni parlamentare tensionate, aleșii ieșeni au fost chemați să se pronunțe asupra propunerii de majorare a bugetului Parlamentului pentru anul 2026. Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu un număr semnificativ de voturi „pentru”, totalizând 165 de voturi, provenind de la partidele PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților. În contrast, opoziția, reprezentată de AUR, USR, SOS, POT și o parte dintre parlamentarii neafiliați, a votat împotrivă, iar 10 parlamentari s-au abținut.

În detaliu, votul deputaților ieșeni a fost următorul:

• Monica Berescu (USR) – NU
• Bogdan Cojocaru (PSD) – DA
• Cristina Dascălu (AUR) – NU
• Silviu Gurlui (AUR) – absent
• Ancuța Irimia (POT) – NU
• Simona Macovei Ilie (SOS) – NU
• Alexandru Muraru (PNL) – DA
• Sorin Năcuță (PNL) – DA
• Ciprian Paraschiv (AUR) – NU
• Maricel Popa (PSD) – DA
• Alexandru Rafila (PSD) – DA
• Ștefan Tanasă (USR) – NU

La Senat, unde efectivul este de 2,4 ori mai mic decât al Camerei Deputaților, bugetul pe anul viitor a fost stabilit la 280 de milioane de lei, cu 15 milioane mai mult decât cel rămas în 2025 după rectificarea bugetară. Cheltuielile de personal pentru anul 2026 sunt estimate la 186,3 milioane lei, cu aproape 9 milioane lei mai puțin decât nivelul aprobat inițial pentru 2025. Această hotărâre a fost adoptată cu 76 de voturi „pentru” și 29 „împotrivă”, iar USR a votat alături de senatorii PSD, PNL și UDMR.

Votul senatorilor ieșeni a fost următorul:

• Marius Bodea (USR) – DA
• Dan Cașcaval (PSD) – DA
• Cristina Dumitrescu (AUR) – NU
• Dumitru Manea (SOS) – DA
• Lucian Rusu (PNL) – absent

Aceste decizii reflectă nu doar pozițiile politice ale aleșilor, ci și o tendință mai largă de gestionare a resurselor publice în contextul economic actual, unde transparența și responsabilitatea devin din ce în ce mai importante pentru cetățeni.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cum-au-votat-alesii-ieseni-propunerea-de-majorare-a-bugetului-parlamentului-pe-anul-2026–1822854.html

Viktor Orban avertizează asupra riscurilor de război în Europa

Premierul ungar, Viktor Orban, a făcut o declarație alarmantă în cadrul unui interviu acordat publicației Magyar Nemzet, în care a subliniat că Europa ar putea fi pe cale de a intra într-un conflict militar în anul 2026. Orban a subliniat că liderii Uniunii Europene contribuie la această tendință, afirmând că „forțele pro-război au avantajul” în prezent.

În timpul discuției, Orban a fost întrebat despre summitul recent de la Bruxelles, unde s-au luat decizii care, în opinia sa, nu au făcut decât să escaladeze conflictul din Ucraina și să intensifice confruntarea cu Rusia. Premierul a fost tranșant, afirmând că, deși s-a reușit să se încetinească ritmul de derapaj către război, procesul nu a fost oprit. „Ne-am apropiat de război. La Bruxelles, am reușit să blocăm doar accelerarea acestui proces. Astăzi, în Europa există din nou două tabere: tabăra pro-război și tabăra pro-pace. În acest moment, forțele pro-război au avantajul. Bruxelles vrea război, Ungaria vrea pace”, a declarat Orban.

Întrebat dacă 2025 ar putea fi ultimul an de pace în Europa, Orban a răspuns afirmativ, subliniind că acest scenariu nu poate fi exclus. Criticile sale la adresa Uniunii Europene au fost dure, el afirmând că economia Ungariei suferă atât din cauza războiului, cât și din cauza declinului blocului comunitar. „Economia maghiară suferă atât din cauza războiului, cât și din cauza declinului Uniunii Europene. Răspunsul UE la război, politica de sancțiuni, a distrus industria europeană. Prețul energiei a devenit de două până la trei ori mai mare decât cel al concurenților noștri. Nu poți concura în aceste condiții”, a adăugat el.

Orban a continuat să explice că, deși Ungaria depinde de Uniunea Europeană pentru o parte semnificativă a exporturilor sale, blocul comunitar este, în același timp, o sursă de pericol. „UE este atât necesară, cât și periculoasă pentru noi astăzi. Este necesară deoarece o parte semnificativă a exporturilor noastre se îndreaptă către această uniune. În același timp, este și periculoasă, deoarece dacă nu reușim să ne reorganizăm exporturile către alte regiuni în ascensiune, vom cădea odată cu ea”, a concluzionat liderul de la Budapesta.

Declarații controversate și implicații geopolitice

Declarațiile lui Viktor Orban nu sunt fără controverse. El a fost criticat pentru afirmațiile sale privind războiul din Ucraina, unde a declarat că „nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine”. Aceste comentarii au stârnit reacții puternice atât în Ungaria, cât și pe plan internațional, având în vedere contextul geopolitic tensionat din regiune.

În concluzie, Orban își reafirmă poziția de lider care nu se teme să critice Uniunea Europeană și să avertizeze asupra riscurilor iminente de conflict, subliniind că, în ciuda eforturilor de a menține pacea, forțele pro-război par să aibă un avantaj semnificativ în acest moment. Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul stabilității în Europa și despre rolul pe care îl va juca Ungaria în acest context complex.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/viktor-orban-nu-exclude-riscul-izbucnirii-unui-razboi-in-europa-in-2026-fortele-pro-razboi-au-avantajul-23663051