Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic

Într-un interviu recent, regizorul Stere Gulea, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în cinematografia românească, a exprimat o viziune sumbră asupra viitorului politic al României. La vârsta de 82 de ani, Gulea a declarat că țara noastră se îndreaptă spre un regim autocratic, subliniind că majoritatea populației nu are aspirații occidentale, ci se mulțumește cu un nivel de trai modest.

Gulea a participat activ la protestele din ultimele decenii, inclusiv cele din 1989, 1990, 2010 și 2017-2018, și a observat o schimbare în mentalitatea tinerilor de astăzi. Deși aceștia sunt mai bine organizați și mai direcționați în acțiunile lor, regizorul consideră că numărul celor care doresc o Românie fără corupție și europeană este insuficient pentru a provoca schimbări semnificative.

Regizorul a remarcat cu dezamăgire că o mare parte a populației regretă perioada comunistă, când se putea trăi cu mai puține constrângeri, chiar dacă realitatea era mult mai sumbră. Această nostalgie pentru trecut este, în opinia sa, un semn al unei societăți care nu a reușit să-și dezvolte un simț civic puternic.

În discuția despre Mișcarea Legionară, Gulea a subliniat că ideile și metodele acesteia sunt primitive și că idolul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu, avea probleme psihice. Această poziție a stârnit consternare în rândul comunității aromâne din care face parte, dar regizorul nu s-a ferit să-și exprime opinia, considerând că este important să se clarifice distanța față de astfel de ideologii.

Referitor la actuala administrație, Gulea a apreciat eforturile președintelui Nicușor Dan de a reduce faliile din societatea românească, dar a remarcat că acesta pare copleșit de provocările pe care le întâmpină. Regizorul a subliniat că, în ciuda aparențelor de progres, societatea românească se confruntă cu o criză profundă de identitate și valori.

În concluzie, Stere Gulea a tras un semnal de alarmă cu privire la viitorul României, avertizând că, fără o mobilizare reală a populației și fără aspirații clare către democrație și reformă, țara ar putea cădea într-un regim autocratic, similar cu cele din Ungaria sau Turcia. Această viziune pesimistă reflectă o realitate complexă, în care corupția și indiferența continuă să afecteze profund societatea românească.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/regizorul-stere-gulea-romania-va-trece-printr-un-regim-autocratic-romanii-sunt-cam-de-nivelul-asta-n-au-aspiratiile-occidentale–1822959.html

„Să piară”, ne-am putea gândi”, spune Zelenski în mesajul de Crăciun, referindu-se la Putin

Într-un mesaj televizat difuzat în Ajunul Crăciunului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat o dorință provocatoare, sugerând că ar putea fi benefic ca liderul rus Vladimir Putin „să piară”. Această afirmație a fost preluată de agenția de știri AFP și a stârnit reacții variate în rândul opiniei publice internaționale.

Zelenski a subliniat că, în ciuda suferințelor cauzate de invazia rusă, poporul ucrainean continuă să lupte pentru pace. „Astăzi împărtășim cu toții un vis. Și formulăm o singură dorință: «El să piară», putem gândi cu toții”, a declarat Zelenski, adăugând că, în fața dificultăților, rugăciunile lor se îndreaptă către o dorință mai mare: pacea în Ucraina.

Mesajul său a fost marcat de un ton de determinare, evidențiind unitatea națională și dorința de a depăși provocările. „Sărbătorim Crăciunul în momente dificile. Din nefericire, nu suntem toți acasă astă seară. Din nefericire, unii nu mai au casă. Iar, din nefericire, unii nu sunt cu noi astă seară”, a adăugat el, subliniind impactul devastator al conflictului asupra societății ucrainene.

Problemele teritoriale, în suspans

În contextul negocierilor pentru încheierea conflictului, Zelenski a anunțat că a obținut de la Statele Unite o revizuire a planului de pace, care prevede o înghețare a frontului, dar lasă deoparte problemele teritoriale și cererile esențiale ale Moscovei. Acest plan nu impune o retragere ucraineană din regiunea Donbas și nu include un angajament juridic al Ucrainei de a nu adera la NATO, cereri care rămân departe de a fi acceptate de partea rusă.

Reacția Kremlinului a fost una rezervată. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Moscova analizează acest text, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare. În același timp, Franța a exprimat sprijinul pentru eforturile Statelor Unite de a aduce o pace durabilă în Ucraina, subliniind necesitatea de a oferi Kievului garanții de securitate solide.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sa-piara-ne-am-putea-gandi-spune-zelenski-in-mesajul-de-craciun-referindu-se-la-putin–1822954.html

Sondaj – Majoritatea rușilor se așteaptă ca războiul cu Ucraina să se încheie în 2026

Un sondaj recent realizat de institutul de stat VTsIOM a relevat că majoritatea rușilor, respectiv 70% dintre cei 1.600 de respondenți, consideră că anul 2026 va fi unul mai favorabil, având în vedere că 55% dintre aceștia leagă această speranță de o posibilă încheiere a conflictului din Ucraina. Această percepție sugerează că Kremlinul ar putea testa reacția publicului la un eventual acord de pace, în contextul intensificării eforturilor diplomatice.

Mihail Mamonov, adjunctul șefului VTsIOM, a subliniat că optimismul populației este strâns legat de așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina, menționând că principalul motiv pentru care rușii privesc cu speranță spre 2026 este posibilitatea încheierii acestei operațiuni și realizarea obiectivelor naționale stabilite de președintele Vladimir Putin.

În sondajele anterioare, VTsIOM a evidențiat o consolidare a societății ruse în jurul liderului de la Kremlin și a obiectivelor sale militare, fără a oferi însă date precise despre proporția populației care se așteaptă la un sfârșit al războiului. Mamonov a menționat că printre factorii care influențează perspectivele pentru un acord de pace se numără ofensiva rusă în Ucraina, ezitarea Statelor Unite de a continua finanțarea Ucrainei și incapacitatea Uniunii Europene de a înlocui SUA în acest rol.

La finalul ostilităților, reintegrarea veteranilor în societate și reconstrucția regiunilor controlate de Rusia din Ucraina, precum și a zonelor ruse de frontieră, sunt considerate priorități esențiale. Aproape două treimi dintre ruși susțin convorbirile de pace, cea mai mare proporție de la începutul conflictului, conform institutului independent Levada, care a fost clasificat drept „agent străin” conform legislației ruse.

Kremlinul a anunțat recent că Vladimir Putin a fost informat despre contactele oficiale cu trimișii lui Donald Trump privind propunerile americane pentru un posibil acord de pace în Ucraina, iar Moscova își va formula acum poziția. În ultimele săptămâni, Putin a declarat că principalele sale condiții pentru pace includ cedarea de către Ucraina a aproximativ 5.000 de kilometri pătrați din Donbas, pe care încă le controlează, și renunțarea oficială a Kievului la dorința de a adera la NATO.

Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat pe 22 decembrie că negocierile cu SUA și statele europene pentru încheierea războiului cu Rusia sunt „foarte aproape de un rezultat real”, ceea ce adaugă o notă de incertitudine și speranță în acest peisaj geopolitic complex.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sondaj-majoritatea-rusilor-se-asteapta-ca-razboiul-cu-ucraina-sa-se-incheie-in-2026–1822952.html