Unanimitate în CSM pentru numirea lui Ioan Viorel Cerbu la conducerea DNA

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acordat, luni, un aviz favorabil propunerii ministrului Justiției de numire a lui Ioan Viorel Cerbu în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), conform unei anunțuri publicate pe site-ul oficial al CSM. Această decizie a fost luată cu unanimitate de voturi, ceea ce subliniază susținerea largă pentru candidatura lui Cerbu.

În cadrul interviului susținut la CSM, Viorel Cerbu a recunoscut existența unor probleme semnificative legate de procedura de cameră preliminară în instanțe, evidențiind faptul că aceasta nu a funcționat așa cum era preconizat. Cerbu a subliniat că anterior anului 2014, multe dosare rămâneau blocate timp de mai mulți ani, până când intervenția Curții Constituționale suspenda judecata. Acesta a menționat: „Am privit cu mare speranță această instituție procedurală, dar experiența ulterioară ne-a arătat că nu este funcțională. Avem cazuri în DNA care au stagnat în camera preliminară timp de patru ani, așadar este evident că trebuie să regândim această procedură.”

Un alt moment relevant din interviu a fost întrebarea adresată lui Cerbu de către Claudiu Sandu, care a dorit să afle dacă acesta se consideră un procuror „empatic”, având în vedere că această calitate este tot mai des invocată în contextul actual al justiției. Cerbu a răspuns că este perceput ca un procuror exigent, un aspect care se reflectă în modul său de abordare a cazurilor, menționând că puțini își doresc să colaboreze cu el în contexte penale.

În ceea ce privește competențele DNA, Cerbu a afirmat că instituția are capacitatea de a investiga faptele de corupție săvârșite de judecători, dar a subliniat necesitatea clarificării „spectrumului de îndoieli” care încă persistă în această privință.

Procedura legislativă stipulează că Secția pentru procurori a CSM să emită un aviz consultativ motivat, după care propunerile formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui României, Nicușor Dan. Acesta are posibilitatea de a refuza numirea, dar trebuie să motiveze public decizia sa, iar emiterea decretului sau a refuzului trebuie realizată în termen de 60 de zile de la primirea propunerii.

Reacția Ministerului Afacerilor Externe după avertismentul Iranului

Iranul a emis un avertisment către România, semnalând că există posibilitatea unei reacții politice și juridice din partea lor, în cazul în care țara noastră ar permite Statelor Unite să utilizeze baze militare de pe teritoriul românesc pentru operațiuni anti-iraniene, conform informațiilor publicate de Iran International. În răspunsul său, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a insistat asupra poziției sale de neutralitate, afirmând că țara nu este implicată în conflictul respectiv, subliniind prioritatea sa în a promova eforturi diplomatice menite să reducă tensiunile, un apel făcut încă din prima zi a conflictului.

MAE a citat acordul bilateral de acces din 2006 care garantează legal posibilitatea ca Statele Unite să folosească baze militare din România în mod continuu. De asemenea, țara noastră găzduiește din 2006 capabilități de apărare antirachetă cu caracter strict defensiv, corelate cu amenințări externe și aliniate la normele internaționale stipulate de Carta ONU. În această lumină, MAE a subliniat că România nu este o parte activă în conflictul existent și că principalul său obiectiv rămâne cel al de-escaladării situației prin mijloace diplomatice.

Condamnarea atacurilor Iranului

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm atacurile Iranului asupra țărilor din regiunea Golfului, apreciind eforturile acestora de a proteja cetățenii români prezenți în regiunile afectate. În reacția sa, MAE a solicitat Iranului să oprească aceste acțiuni care pun în pericol vieți omenești și care afectează negativ securitatea globală și stabilitatea economică.

În concluzie, poziția României, așa cum a fost prezentată de MAE, este clar orientată spre menținerea echilibrului și non-alinierea în conflictul dintre Iran și SUA, încurajând dialogul și cooperarea internațională pentru a obține pacea și stabilitatea în regiune.

Noi norme privind ajutoarele de stat pentru a stimula utilizarea de moduri de transport sustenabile

Comisia Europeană a adoptat, luni, Orientările privind ajutoarele de stat pentru transportul terestru și multimodal, cunoscute sub denumirea de „orientările privind TTM”, împreună cu Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul transporturilor (TBER). Aceste noi reglementări au fost create pentru a sprijini moduri de transport mai sustenabile atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri și vin în completarea cadrului UE existent privind ajutoarele de stat în domeniul transportului.

Noile norme înlocuiesc liniile directoare din 2008 privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, stabilind un cadru coerent care vizează o varietate de măsuri de sprijin. Orientările TTM și TBER sunt concepute pentru a preveni denaturarea nejustificată a concurenței în sectorul transporturilor, asigurând totodată susținerea dezvoltării modurilor de transport sustenabile.

Orientările TTM definesc condițiile în care ajutoarele de stat ce trebuie notificate Comisiei pentru aprobat pot fi considerate compatibile cu piața internă. Aceste noi reglementări se concentrează pe modurile de transport terestru sustenabil, clarificând opțiunile disponibile pentru ajutoarele destinate exploatării și investițiilor și introduc norme flexibile menite să faciliteze accesul noilor operatori pe piețele de transport terestru sustenabil.

Pe lângă aceste orientări, TBER extinde regimul de exceptare pentru anumite categorii de ajutoare din domeniul transportului feroviar și multimodal, înlăturând necesitatea notificării prealabile la Comisie. Această măsură reprezintă o simplificare semnificativă, oferind statelor membre posibilitatea de a acorda rapid ajutoare, atâta timp cât sunt respectate cerințele stabilite.

Regulamentele vor intra în vigoare pe 30 martie 2026, iar TBER va fi valabil până la 31 decembrie 2034, în timp ce orientările TTM nu au o dată-limită stabilită.

Vicepreședinta executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă, Teresa Ribera, a subliniat importanța acestor noi reglementări, afirmând că adoptarea acestor orientări oferă statelor membre un cadru modern și coerent pentru ajutoarele de stat, care încurajează transportul terestru sustenabil și interoperabil, protejând în același timp concurența corectă. Ea a adăugat că aceste norme simplifică procedurile și facilitează sprijinul public pentru soluții de transport mai durabile, contribuind la crearea unui sistem de transport terestru european mai eficient și ecologic.

USR depune proiecte pentru desființarea a șase instituții publice

Uniunea Salvați România (USR) a anunțat luni demararea unui proces legislativ prin care intenționează să desființeze șase instituții publice pe care le consideră fără utilitate demonstrabilă. Conform declarațiilor oficiale, aceste instituții sunt, în opinia USR, create și finanțate din fonduri publice doar pentru a asigura locuri de muncă bine remunerate pentru susținătorii vechilor partide. Această inițiativă vine în contextul dezbaterilor pe bugetul de stat pentru anul 2026 și al eforturilor Guvernului de a reduce cheltuielile publice.

Senatorul Cristian Ghinea, inițiatorul pachetului legislativ, a subliniat că partenerii din coaliția de guvernare au convenit anterior asupra desființării acestor instituții, în special în momentul în care situația bugetară era considerată gravă. Însă după acea discuție, acțiunile efective ale partenerilor de guvernare au fost minime. Ghinea a declarat că USR a avertizat repetat despre acest subiect în cadrul coaliției și a propus textele de lege necesare, dar solicitările lor au rămas fără răspuns. Proiectele de lege vor fi prezentate acum pentru a permite alegătorilor să vadă cum votează fiecare partid din Parlament.

Detaliile proiectelor

Proiectele de desființare vizează abrogarea legilor de înființare ale instituțiilor enumerate de USR. Printre acestea se numără:

• Academia Oamenilor de Știință (AOSR): USR denumește această instituție drept „pseudo-academie”, având 199 de membri care primesc indemnizații cuprinse între 837 și 1.675 de lei lunar. Aceasta este criticată pentru asocierea cu foști politicieni și condamnați penal, ceea ce compromite orice posibilitate de excelență academică. Economiile estimate prin desființare sunt de aproximativ 12 milioane de lei pe an, fonduri care ar putea fi redirecționate către programe de cercetare relevante.
• Academia de Științe Medicale (ASM): Această instituție, subordonată Ministerului Sănătății, dispune de 160 de membri care beneficiază de indemnizații egale cu salariul mediu pe economie, deși nu a avut o contribuție semnificativă în domeniul public după 2012. Impactul economic al desființării ASM este estimat la peste 3,5 milioane de lei anual.
• Academia de Științe Tehnice (AST): Aceasta este criticată pentru lipsa de cercetare și relevanță în domeniul tehnic, având un buget care se concentrează aproape exclusiv pe indemnizațiile membrilor săi. Din cei aproximativ 4 milioane de lei, 99,25% sunt alocați pentru salarii și cheltuieli operaționale.
• Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL): De asemenea, o structură cu pretenții academice, ISACCL a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane au fost folosiți pentru salarii, fără contribuții notabile în publicare.
• Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO): Acesta este descris ca un „institut fantomă”, având o structură de conducere deficitară și lipsind criterii de performanță. De-a lungul celor 30 de ani de activitate, a beneficiat constant de fonduri publice, cu un buget de 1,5 milioane lei în 2025.
• Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD): Această instituție, considerată un pseudo-institut, a fost înființată ca o structură politică, având un buget de 2,3 milioane lei în 2025, fără contribuții semnificative la înțelegerea istorică.

USR a mai încercat anterior să închidă sau să decupleze aceste instituții de la bugetul de stat, dar toate demersurile au fost respinse de celelalte partide. De remarcat este că USR a declarat intenția de a vota bugetul pe 2026 fără a depune amendamente, subliniind astfel continuitatea angajamentului său de a combate utilitatea acestor structuri în folosul contribuabililor.

Liberalii se angajează în cadrul Coaliției

Potrivit unor surse politice consultate de MEDIAFAX, liberalii au decis să nu susțină decât amendamentele care au fost negociate în cadrul Coaliției guvernamentale. Această strategie a fost adoptată în urma întrunirii Biroului Executiv (BEx) al Partidului Național Liberal (PNL), care a votat pentru mandatarea parlamentarilor PNL să nu vină cu propuneri suplimentare în momentul în care bugetul va ajunge la vot.

Amendamentele PSD la proiectul bugetului

Pe de altă parte, Partidul Social Democrat (PSD) a prezentat, recent, o serie de amendamente la proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. Aceste amendamente includ, printre altele, solicitarea de eliminare a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi mamele, veteranii de război, persoanele cu handicap și personalul monahal. Reprezentanții PSD afirmă că aceste propuneri nu reprezintă un privilegiu, ci un suport necesar și firesc pentru aceste grupuri vulnerabile.

Propuneri alternative de buget ale AUR

Într-o direcție diferită, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a afirmat că bugetul alternativ propus de partidul său vizează reducerea cheltuielilor publice considerate inutile provenite de la un aparat de stat adesea supradimensionat. Aceasta sugerează o reorientare a politicii financiare, ce ar putea avea implicații semnificative asupra gestionării bugetului național.

Declarații ale liderilor politici

Gabriel Grindeanu, lider al PSD, a făcut declarații ferme despre starea actuală a Coaliției, subliniind că aceasta nu se află în cea mai bună formă. De asemenea, a menționat intenția PSD de a oferi ajutoare financiare temporare pentru pensionarii militari, în special pentru cei cu pensii mai mici de 3.000 de lei, estimând un impact bugetar de aproximativ 22 de milioane de lei pentru sprijin.

Propuneri de sprijin pentru familii și pensionari

Amendamentele propuse pentru bugetul de stat pentru 2026 mai prevăd alocarea de fonduri suplimentare pentru familiile cu venituri reduse, precum și ajutoare speciale pentru copii cu dizabilități și pentru circa 2,8 milioane de pensionari. Aceasta reflectă o preocupare crescândă pentru stabilitatea socială și sprijinul comunităților vulnerabile.

Decizii recente ale PSD

Consiliul Politic Național al PSD a decis să susțină votarea bugetului de stat pentru anul 2026, însă a specificat clar că va depune amendamente în această privință. Acest lucru sugerează o strategie politică de colaborare, dar și de negociere, în contextul complexităților actuale din scena politică românească.

„`html

Apelul fostului președinte francez Nicolas Sarkozy împotriva condamnării pentru conspirație începe astăzi

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, se prezintă astăzi în fața instanței pentru a contesta condamnarea sa pentru conspirație criminală. Aceasta condamnare este legată de acuzații privind presupusele încercări de a obține fonduri pentru campania electorală din 2007 din Libia, atunci când țara era condusă de dictatorul Muammar Gaddafi. Este o zi crucială pentru Sarkozy, având în vedere că sentința anterioară a dus la o pedeapsă de cinci ani de închisoare, marcând un precedent în istoria recentă a politicii franceze, el devenind astfel primul președinte postbelic condamnat la detenție.

În urma acestei condamnări, Sarkozy a fost încarcerat în luna octombrie a anului precedent la La Santé, una dintre cele mai notabile închisori din Paris. Dar, la trei săptămâni după încarcerare, el a fost eliberat sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi teritoriul Franței. Această decizie a fost o măsură provizorie, valabilă până la soluționarea apelului, redeschizând un dosar politic plin de controverse în Franța.

Acuzațiile din dosar

Acuzațiile formulate în acest dosar sunt grave, sugerând că campania prezidențială din 2007 ar fi primit milioane de euro provenind din Libia. Procurorii au susținut că, în calitate de ministru de interne, Sarkozy ar fi încheiat un acord informal cu regimul libian în 2005, prin care promitea sprijin diplomatica în schimbul finanțării campaniei sale. Deși judecătorii nu au validat existența unor dovezi clare de acorduri sau de transferuri de bani către campanie, instanța a decis că Sarkozy este responsabil de conspirație, având în vedere că ar fi facilitat apropierile dintre colaboratorii săi și oficialii libieni pentru obținerea fondurilor.

În acest context, mai multe organizații civice, cum ar fi Transparency International France, Sherpa și Anticor, au apreciat verdictul instanței, considerând că acesta subliniază seriozitatea situației. Avocatul lui Sarkozy, Christophe Ingrain, a preferat să nu comenteze înainte de reluarea procesului de apel, lăsând loc speculațiilor privind desfășurarea acestei confruntări legale.

„`