NATO își regândește strategia de apărare: planuri pentru lovituri de precizie pe teritoriul rus

Alianța Nord-Atlantică își reevaluează abordarea strategică în fața amenințării reprezentate de Federația Rusă, luând în considerare scenarii care includ atacuri de precizie cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte militare de pe teritoriul rusesc. Informațiile reies dintr-o analiză publicată de Wall Street Journal, care citează surse din cadrul structurilor de comandă ale alianței.

Potrivit documentului citat, războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu au determinat NATO să își regândească strategiile de contracarare a unei posibile agresiuni rusești. În acest context, în luna iunie a fost organizat primul Simpozion privind Atacul Adânc, eveniment la care au participat ofițeri superiori și oficiali din statele membre.

Descurajare prin capacitatea de a riposta

Noua abordare pune accent pe descurajare: dacă Moscova analizează o acțiune împotriva Alianței, trebuie să fie conștientă că va primi un răspuns pe propriul teritoriu, inclusiv prin vizarea bazelor militare, a depozitelor de armament și a centrelor de comandă.

Conform analizei, descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită o prevenție mai activă, denumită în termeni militari „negare”. Aceasta presupune nu doar contracararea trupelor care ar putea traversa granița, ci și lovirea infrastructurii militare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, aflate pe teritoriul rus.

Poziția comandanților NATO

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este citat în material explicând că, în cazul unui atac rusesc, NATO nu doar că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile de sprijin ale acesteia. Conform surselor menționate, utilizarea armelor nucleare nu este avută în vedere în acest scenariu.

Generalul polonez Ireneusz Nowak subliniază că lecțiile războiului din Ucraina arată că simpla apărare împotriva unei invazii nu este suficientă și că este necesară și capacitatea de a contraataca. Mesajul transmis trebuie să fie clar, potrivit acestuia: orice acțiune ostilă va fi pedepsită, însă pentru ca această poziție să fie credibilă, NATO trebuie să dispună efectiv de capacitățile necesare.

Bursele americane, scăderi puternice după alegerile pentru Congres

Piețele bursiere americane au înregistrat joi, 5 noiembrie, scăderi semnificative, pe fondul vânzărilor masive de acțiuni din sectorul tehnologic și al incertitudinilor legate de politicile economice după alegerile pentru Congres. Indicele Nasdaq a pierdut aproximativ 5%, iar Dow Jones a coborât cu peste 1.500 de puncte.

La ora 12:53, ora coastei de est a Statelor Unite, S&P 500 înregistra un declin de 3,6%, iar vânzările se extindeau dincolo de sectorul tehnologic. Declinul a venit după o sesiune de creșteri înregistrată miercuri, imediat după alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial. La un moment dat, scăderile au redus cu aproximativ 2.500 de miliarde de dolari capitalizarea bursieră cumulată a companiilor tranzacționate.

Sectorul inteligenței artificiale, în centrul vânzărilor

Companiile implicate în dezvoltarea inteligenței artificiale, producția de semiconductori și construirea centrelor de date s-au numărat printre cele mai afectate. Investitorii au început să își reducă expunerea la unele dintre cele mai populare plasamente din sectorul AI, anticipând o posibilă încetinire a investițiilor în infrastructura necesară acestei tehnologii.

Nasdaq a intrat astfel în teritoriu de corecție bursieră, definit în mod obișnuit printr-o scădere de cel puțin 10% față de un maxim recent. Rezultatele financiare publicate miercuri seara de Qualcomm, care a raportat o diminuare a veniturilor, au contribuit la deteriorarea sentimentului investitorilor.

Keith Buchanan, administrator senior de portofoliu la Globalt Investments, a explicat că, după creșterile de miercuri, piața a reacționat la rezultatele Qualcomm și la continuarea retragerii capitalului din companiile asociate inteligenței artificiale.

Temerile privind noi reglementări

Un alt factor invocat de analiști este rezultatul alegerilor americane de marți, în urma cărora democrații au obținut controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. Investitorii se tem că noua configurație politică ar putea favoriza adoptarea unor reglementări mai stricte pentru marile companii tehnologice, în special în domeniul construirii și operării centrelor de date.

Aceste infrastructuri au atras investiții considerabile în ultimii ani, odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Eventualele restricții ar putea crește costurile și afecta perspectivele de profitabilitate ale companiilor din domeniu. Totuși, legătura dintre rezultatul alegerilor și amploarea vânzărilor bursiere rămâne, în această etapă, o interpretare a evoluțiilor pieței, nu o cauză demonstrată.

Investitorii se îndreaptă către obligațiunile guvernamentale

Pe fondul scăderii acțiunilor, o parte a investitorilor și-a orientat capitalul către titlurile de stat americane, considerate în general active mai sigure în perioadele de volatilitate. Creșterea cererii pentru obligațiuni a determinat scăderea randamentului titlurilor de stat americane pe zece ani, care a ajuns la cel mai redus nivel de după 9 septembrie.

În același timp, indicele VIX, utilizat pentru măsurarea volatilității anticipate pe piața americană, înregistra o creștere puternică, reflectând intensificarea incertitudinii. După vânzările accelerate din prima parte a zilei, piața a manifestat unele semne de revenire, însă principalii indici americani continuau să înregistreze pierderi semnificative, iar S&P 500 se îndrepta către cea mai slabă sesiune de la începutul lunii aprilie 2025, când piețele au reacționat puternic la anunțurile administrației Trump privind tarifele comerciale.

Casa Albă a publicat un videoclip în care Donald Trump apare ca personaj inspirat de „The Legend of Zelda”

Casa Albă a distribuit joi, 5 noiembrie, pe contul oficial de Facebook, un videoclip în care președintele american Donald Trump apare sub forma unui personaj inspirat de jocul „The Legend of Zelda: Ocarina of Time”. Materialul promovează realizările revendicate de administrația de la Washington, dar readuce în atenție disputele legate de utilizarea imaginilor și a muzicii din jocurile video în comunicarea politică.

Potrivit publicației de specialitate Video Games Chronicle (VGC), clipul prezintă un personaj care seamănă cu Donald Trump, deplasându-se printr-un decor inspirat de celebrul joc Nintendo. Materialul reproduce elemente vizuale caracteristice versiunii originale a jocului, lansată pentru consola Nintendo 64, și utilizează muzică din joc.

Mesajul postării și realizările prezentate

Postarea este însoțită de mesajul „It’s dangerous to go alone! Take this”, urmat de simbolul drapelului american, o expresie care face trimitere la o replică celebră din seria „The Legend of Zelda”. Prin această prezentare, Donald Trump este plasat în rolul unui erou virtual, iar politicile administrației sale sunt asociate cu o succesiune de victorii.

Videoclipul enumeră mai multe rezultate pe care administrația Trump și le atribuie în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial: reducerea prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, scăderea ratei criminalității și diminuarea numărului de imigranți aflați ilegal pe teritoriul Statelor Unite. Materialul se încheie cu mesajul că președintele muncește intens pentru a face America din nou măreață, reluând sloganul „Make America Great Again”. Afirmațiile despre rezultatele administrației sunt prezentate ca realizări ale președintelui, fără ca descrierea videoclipului să ofere date statistice care să permită o evaluare independentă a acestora.

VGC remarcă faptul că mesajul privind imigrația este reluat într-un context politic sensibil, după înfrângerea republicanilor la alegerile americane de la jumătatea mandatului, desfășurate în această săptămână.

Critici anterioare din partea francizelor de jocuri video

Nu este prima dată când administrația Trump utilizează personaje sau elemente vizuale din industria jocurilor video pentru promovarea mesajelor sale politice. Potrivit VGC, reprezentanți ai francizei „Halo” au criticat anterior folosirea imaginilor asociate jocurilor în comunicarea Casei Albe.

Un episod similar a implicat The Pokémon Company, care s-a delimitat public de o reclamă politică în care apăreau expresia „Gotta catch ‘em all” și o imagine de tip meme cu personajul Pikachu. Controversele au vizat asocierea unor proprietăți intelectuale cunoscute cu mesaje politice, fără ca titularii drepturilor să își fi exprimat susținerea pentru respectivele campanii. Într-un alt caz, Casa Albă a eliminat de pe site-ul său un joc inspirat de Tetris, după ce reprezentanții francizei s-au distanțat de material și au transmis că își vor proteja drepturile de autor.

Administrația își continuă strategia de comunicare

În pofida criticilor, administrația americană a continuat să folosească referințe la jocuri video, filme și alte produse ale culturii populare în materialele distribuite online. VGC amintește o declarație anterioară a unui reprezentant al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, potrivit căreia instituțiile americane intenționează să comunice cu publicul prin formate și referințe culturale familiare acestuia. Oficialul menționase explicit universurile „Halo”, „Pokémon” și „The Lord of the Rings” printre exemplele de conținut care pot fi utilizate pentru transmiterea mesajelor.

În cazul noului videoclip, nu este clar dacă Nintendo a autorizat folosirea elementelor vizuale și muzicale din „Ocarina of Time”.

Un tablou de Pissarro furat de naziști, vândut la licitație pentru 1,4 milioane de euro, va fi restituit familiei colecționarului franco-român

Tribunalul din Paris a dispus joi restituirea unui tablou al pictorului impresionist franco-danez Camille Pissarro către urmașii colecționarului franco-român Salomon Flavian, de la care lucrarea a fost confiscată de naziști în 1941, în timpul ocupației.

Pictura, realizată în 1902 și intitulată „Portul Dieppe” sau „Bazinul de pescuit Duquesne, Dieppe, într-o după-amiază însorită”, fusese achiziționată în 1935 de Salomon Flavian. În 1941, naziștii au confiscat lucrarea, alături de alte tablouri ale colecționarului.

Bancherul, care a murit la Paris în 1955, își pusese la adăpost trei lăzi cu aproximativ 40 de picturi la Westminster Foreign Bank. Acestea au fost confiscate de organismul responsabil cu preluarea bunurilor culturale și apoi transferate la Muzeul Jeu de Paume din Paris, care a funcționat în timpul războiului ca punct de tranzit pentru operele de artă jefuite.

După război, Salomon Flavian, care a supraviețuit împreună cu familia sa în România, a depus la consulatul Franței din București o listă cu 35 de opere furate, printre care și tabloul lui Pissarro. Pictura a fost înscrisă în Registrul bunurilor jefuite, iar mai multe dintre lucrările colecționarului au fost restituite între 1946 și 1950. Tabloul lui Pissarro nu s-a numărat însă printre acestea.

În 2023, urmașii familiei Flavian au descoperit o fotografie a picturii pe site-ul WikiArt și au solicitat noi investigații. Lucrarea a fost scoasă la licitație la Londra, de casa Sotheby’s, pe 25 iunie 2024, și vândută pentru 1,2 milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 1,4 milioane de euro.

La solicitarea urmașilor colecționarului, tribunalul din Paris a constatat „nulitatea tuturor vânzărilor succesive ale tabloului contestat de la jefuirea sa, inclusiv cea de la Londra din 25 iunie 2024, și a dispus restituirea lucrării, indiferent în mâinile cui s-ar afla și oriunde s-ar găsi”, potrivit unui comunicat al instanței.

Judecătorii au stabilit că familia Flavian a demonstrat că strămoșul lor a fost proprietarul tabloului și că acesta a fost confiscat de germani. De asemenea, instanța a reținut că bancherul a făcut demersuri pentru recuperarea picturilor după război.

Instanța a obligat casa de licitații Sotheby’s să comunice reclamanților, în termen de două luni, identitatea completă a cumpărătorului tabloului de la licitația din 2024. În caz contrar, compania riscă o penalitate de 1.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere.

„Această tăcere (a Sotheby’s) îi împiedică pe beneficiarii lui Salomon Flavian să își exercite dreptul la restituire față de subdobânditorul lucrării în cauză și contravine obiectivului principal al ordonanței din 21 aprilie 1945 privind restituirea în natură a bunurilor jefuite victimelor sau succesorilor lor în drepturi”, a motivat instanța.

Avocata familiei Flavian, Corinne Hershkovitch, a salutat hotărârea, pe care a descris-o drept „o decizie foarte importantă în ceea ce privește regulile care trebuie respectate în tratarea operelor de artă cu proveniență problematică”. Aceasta a apreciat în special poziția instanței privind competența justiției franceze în astfel de litigii internaționale. Hotărârea se aplică imediat, inclusiv în cazul unui eventual apel.

Mai multe lucrări ale pictorului au făcut obiectul unor dispute judiciare. În 2020, Curtea de Casație a dispus definitiv restituirea către familia lui Simon Bauer, colecționar evreu persecutat în timpul regimului de la Vichy, a tabloului „Culegerea mazării”, aflat atunci în posesia unor colecționari americani. În octombrie 2022, instanța a respins însă cererea lui Jean-Jacques Bauer, nepotul lui Simon Bauer, privind tabloul „Femeia care toarce”, întrucât acesta nu a putut demonstra că lucrarea îi aparținuse bunicului său. De asemenea, Leone Meyer a renunțat, în iunie 2021, la drepturile asupra tabloului „Păstorița care se întoarce de la oi”, furat de naziști de la părinții săi adoptivi, în favoarea Universității din Oklahoma, care deținea lucrarea, decizia punând capăt unei dispute judiciare de cinci ani.

România și Albania își consolidează cooperarea, cu accent pe securitatea Flancului Estic al NATO

Premierul Luca Niculescu l-a primit joi, 5 noiembrie, la Palatul Victoria, pe ministrul albanez al Afacerilor Externe, Ferit Hoxha. Discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de aprofundare și diversificare a cooperării economice dintre cele două țări și pe avansarea agendei bilaterale.

Un subiect important al întrevederii l-a reprezentat procesul de extindere a Uniunii Europene. Premierul a subliniat că Bucureștiul susține ferm extinderea blocului comunitar către Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina, ca parte a unui proces bazat pe merite, și sprijină pe deplin parcursul Albaniei către aderarea la UE.

Contribuția Albaniei la Brigada Multinațională Sud-Est, apreciată de București

Agenda discuțiilor a inclus și dimensiunea securității regionale, în contextul colaborării dintre cele două state în cadrul NATO. Luca Niculescu a evidențiat participarea Albaniei la Brigada Multinațională Sud-Est, structură aliată prezentă în România, și a apreciat contribuția acesteia la consolidarea apărării colective.

Potrivit premierului, această participare reprezintă o demonstrație importantă de solidaritate și a angajamentului comun pentru consolidarea descurajării și apărării pe Flancul Estic al NATO. Participarea militarilor albanezi la structurile aliate din România a fost prezentată drept un exemplu al cooperării dintre cele două țări în domeniul securității.

Angajament comun pentru stabilitatea regională

La finalul întrevederii, șeful Guvernului a subliniat că România și Albania vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității și dezvoltării regionale, cu obiectivul comun de a promova stabilitatea, securitatea și prosperitatea în regiune.

Întrevederea de la Palatul Victoria a avut loc în contextul în care România își reafirmă susținerea pentru extinderea Uniunii Europene și pentru consolidarea cooperării cu statele din Balcanii de Vest, atât în plan economic, cât și în domeniul apărării.

Criza bancară din Paraguay: președintele Santiago Peña a demisionat

Președintele Paraguayului, Santiago Peña, a demisionat joi, 5 noiembrie, în contextul unei crize financiare declanșate de prăbușirea băncii digitale Ueno. Decizia a fost luată în timp ce parlamentarii discutau înlăturarea sa din funcție, iar milioane de clienți ai instituției financiare nu își mai puteau accesa economiile.

Demisia lui Santiago Peña a intervenit după ce președintele Congresului, Basilio Núñez, și liderul Partidului Colorado, Horacio Cartes, și-au retras sprijinul politic pentru șeful statului. Un grup de 35 de parlamentari din opoziție și din rândul disidenților partidului de guvernământ depusese o solicitare de punere sub acuzare a președintelui în Camera Deputaților, care are 80 de membri.

Acuzațiile aduse președintelui

Parlamentarii îl acuzau pe Peña de conflicte de interese, folosirea necorespunzătoare a fondurilor de pensii și presupuse intervenții instituționale pentru protejarea băncii Ueno. Președintele deținuse acțiuni la Ueno Holding, grupul din care face parte instituția financiară, însă le vânduse în aprilie 2025. În documentele depuse de parlamentari erau menționate și două împrumuturi obținute de acesta de la bancă, considerate de inițiatorii procedurii drept posibile indicii ale unor avantaje financiare necuvenite.

Aproape trei milioane de clienți, afectați de blocarea conturilor

Banca Ueno avea aproximativ 2,94 milioane de clienți, echivalentul a circa 60% din populația adultă a Paraguayului. Criza s-a agravat marți, când banca centrală a declanșat procedura de rezoluție sau închidere a instituției financiare, după constatarea deteriorării grave a indicatorilor de solvabilitate. Aplicația bancară, plățile cu cardul și transferurile au devenit indisponibile, iar sucursalele și-au suspendat activitatea. Numeroși clienți s-au prezentat la sediile băncii, fără să își poată retrage economiile.

Situația afectează și fonduri publice importante. Ueno administra aproximativ 800 de milioane de dolari proveniți din depozite ale sectorului public, reprezentând aproape un sfert din totalul depozitelor sale. Printre instituțiile care aveau bani plasați la Ueno se numără Institutul de Securitate Socială din Paraguay, responsabil de gestionarea pensiilor și a fondurilor pentru servicii medicale. Acesta deținea aproximativ 355 de milioane de dolari la bancă, echivalentul a circa 9% din investițiile sale.

Opt directori reținuți și proteste în capitala Asunción

Ancheta privind activitatea băncii a dus la reținerea a opt persoane din conducerea instituției, inclusiv fondatorul Miguel Vázquez și președintele băncii, Juan Manuel Gustale. Procurorii au formulat acuzații împotriva a 27 de angajați și colaboratori ai instituției financiare, pentru presupuse infracțiuni care includ abuzul de încredere și tentativa de fraudă. Avocații unora dintre persoanele reținute au transmis că au nevoie de timp pentru a analiza acuzațiile înainte de a formula un punct de vedere.

Între timp, criza a provocat manifestații în capitala Asunción. Pensionari, deponenți, studenți și angajați au ieșit în stradă miercuri, cerând recuperarea banilor și demiterea președintelui. Joi, sute de salariați ai băncii și ai altor companii din grup au protestat în fața Ministerului Muncii, solicitând plata salariilor restante și a compensațiilor.

Peña promisese măsuri pentru recuperarea economiilor

Cu o zi înaintea demisiei, Santiago Peña încercase să calmeze nemulțumirea publică printr-un mesaj video, în care promisese adoptarea unor măsuri legislative pentru ca deponenții să își recupereze cât mai repede banii. Scandalul îl determinase deja să își anuleze participarea la summitul ibero-american de la Madrid.

Economist de orientare conservatoare, Santiago Peña preluase președinția Paraguayului în august 2023, pentru un mandat de cinci ani, care ar fi urmat să se încheie în 2028. Demisia sa marchează o nouă etapă a crizei politice și financiare, în condițiile în care autoritățile trebuie să gestioneze atât situația deponenților, cât și investigațiile privind administrarea fondurilor publice.

Ucraina preia președinția Inițiativei Central Europene de la România

Ucraina a preluat oficial președinția Inițiativei Central Europene (ICE) de la România, într-o reuniune desfășurată joi la București. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a prezentat prioritățile mandatului său, subliniind că vizita sa în capitala României are o semnificație personală, fiind prima sa deplasare în această calitate, în urmă cu doi ani.

Șeful diplomației ucrainene a declarat că țara sa intenționează să folosească acest mandat pentru consolidarea securității regionale, accelerarea integrării europene și susținerea eforturilor de pace. Sybiha a vorbit despre atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar a insistat că obiectivul participării sale la reuniune este dezvoltarea cooperării regionale.

„Nu am venit aici pentru compasiune, ci pentru cooperare și parteneriat”

„Vin dintr-o țară aflată în război, o țară supusă unor atacuri constante. Rusia ne bombardează infrastructura energetică în fiecare zi, probabil în fiecare oră. Dar nu am venit aici pentru compasiune, ci pentru cooperare și parteneriat”, a declarat ministrul ucrainean de Externe.

Acesta a subliniat că experiența militară și tehnologiile dezvoltate de Ucraina pot contribui la securitatea celorlalte state membre ale Inițiativei Central Europene. „Am învățat lecțiile acestui război și avem o experiență de luptă unică, precum și cele mai moderne tehnologii. Suntem pregătiți să împărtășim toate acestea cu România și cu ceilalți membri ai Inițiativei Central Europene, pentru a vă consolida securitatea. Am venit aici pentru că poziția voastră contează, în special în eforturile noastre de pace”, a afirmat Sybiha.

Sprijin pentru încetarea focului și libertatea navigației în Marea Neagră

Ministrul a evidențiat rolul pe care statele membre ale organizației îl pot avea în susținerea unei soluții pentru încheierea războiului. „Apreciem vocea voastră, atât ca state membre, cât și ca organizație. Poziția de principiu a Inițiativei Central Europene este importantă pentru accelerarea eforturilor de pace, pentru o încetare completă a focului sau o dezescaladare parțială, pentru întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și pentru utilizarea deplină a culoarelor de solidaritate. Deblocarea libertății navigației în Marea Neagră este deosebit de importantă. Și mă bazez pe vocile voastre puternice pentru a realiza aceste obiective”, a declarat oficialul ucrainean.

Sybiha a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și a descris relația bilaterală drept una esențială pentru stabilitatea regiunii. „Ne confruntăm cu amenințări comune la adresa securității și suntem destinați să fim buni vecini și parteneri strategici. Am ajuns la o etapă importantă. România predă oficial Ucrainei președinția Inițiativei Central Europene”, a spus ministrul.

Extinderea Uniunii Europene, printre prioritățile președinției ucrainene

Șeful diplomației de la Kiev a arătat că ICE, organizație care reunește 16 state din Europa Centrală și de Sud-Est, reprezintă o platformă importantă de dialog între țările membre ale Uniunii Europene și cele candidate la aderare. „Anii următori vor fi ani ai extinderii Uniunii Europene. Ne propunem să folosim președinția noastră pentru a contribui la eficientizarea acestui proces. Ucraina, Moldova și partenerii noștri din Balcanii de Vest vor consolida Uniunea Europeană ca membri cu drepturi depline”, a declarat Sybiha.

Ministrul a precizat că securitatea va rămâne o prioritate centrală a mandatului ucrainean. „Nu există astăzi în Europa o sarcină mai importantă decât oprirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. O pace cuprinzătoare, justă și durabilă reprezintă fundamentul securității și stabilității pe termen lung în Europa și în toate statele membre”, a afirmat acesta.

Pe agenda viitoarei președinții se vor afla și conectivitatea regională, securitatea energetică, infrastructura, comerțul și reconstrucția, alături de cooperarea în domeniul securității cibernetice și al combaterii dezinformării.

Propunere privind opoziția democratică din Belarus

Andrii Sybiha a anunțat și intenția de a dezvolta dimensiunea dedicată tinerilor în cadrul Inițiativei Central Europene, precum și de a crea legături între această organizație și alte formate de cooperare regională, inclusiv Inițiativa Carpatică. O altă propunere vizează reprezentanții forțelor democratice din Belarus, țară suspendată din ICE în martie 2022.

„Sunt încrezător că va exista un loc în această organizație pentru un Belarus liber și democratic. Și voi propune invitarea Forțelor Democratice din Belarus și a liderei lor, Svetlana Tihanovskaia, ca invitați speciali la evenimentele noastre, ca semn de speranță și de viitor pentru poporul belarus”, a declarat ministrul ucrainean.

În încheiere, Sybiha a mulțumit autorităților române pentru organizarea reuniunii și pentru exercitarea președinției ICE, exprimându-și dorința unei colaborări strânse între statele membre în perioada următoare.

România avertizează asupra deteriorării securității în Marea Neagră

Ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a discutat joi, la București, cu omologul său ucrainean, Andrii Sibiha, despre atacurile tot mai frecvente asupra navelor comerciale din Marea Neagră și despre drepturile minorității române din Ucraina. Șeful diplomației române a atras atenția asupra deteriorării securității în Marea Neagră, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, și a semnalat că unele atacuri au loc inclusiv în zonele maritime aflate sub jurisdicția României.

„Asistăm la o gravă deteriorare a securității în Marea Neagră. Observăm atacuri din ce în ce mai frecvente asupra navelor comerciale, inclusiv în zonele maritime aflate sub jurisdicția României. De asemenea, observăm amenințări tot mai mari la adresa libertății și siguranței navigației. Aceste evoluții afectează în mod direct România. Ele trebuie să înceteze”, a declarat ministrul.

Dan Neculăescu a transmis condoleanțe omologului ucrainean pentru victimele atacurilor rusești asupra civililor și a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. „Avem nevoie de o pace justă și durabilă. Reafirm astăzi, de asemenea, sprijinul neclintit al României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei, iar noi vom continua să oferim asistență”, a adăugat el.

Solicitări privind drepturile minorității române din Ucraina

Un alt subiect important al discuțiilor a vizat drepturile persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina. Dan Neculăescu a spus că i-a explicat omologului său cât de importantă este această problemă și a solicitat reluarea activității Comisiei interguvernamentale mixte pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.

De asemenea, ministrul român a cerut „consultări regulate și substanțiale cu minoritatea română cu privire la deciziile care afectează exercitarea drepturilor acesteia”. „Din partea noastră, reluăm acest dialog cu propria noastră comunitate și îl vom continua. Contăm pe un angajament constructiv din partea autorităților ucrainene pentru a răspunde preocupărilor noastre legitime și pentru a ne asigura că angajamentele asumate se reflectă pe deplin în practică”, a afirmat Neculăescu.

Sprijin pentru parcursul european al Ucrainei și predarea președinției Inițiativei Central Europene

În cadrul întrevederii a fost discutat și parcursul european al Ucrainei. Ministrul a salutat progresele evidențiate în cel mai recent pachet de extindere al Comisiei Europene și a reafirmat susținerea pentru avansarea negocierilor de aderare. „Susținem procesul avansat de aderare a Ucrainei, inclusiv deschiderea celor două capitole de negociere rămase cu Ucraina și Republica Moldova până la sfârșitul acestui an. Sprijinul nostru se bazează ferm pe o abordare bazată pe merite”, a spus ministrul.

Dan Neculăescu a vorbit și despre președinția României din 2026 a Inițiativei Central Europene, care urmează să fie preluată de Ucraina. Ministrul a amintit că, în timpul mandatului românesc, au fost organizate 11 evenimente tematice și trei reuniuni ministeriale. Printre prioritățile președinției s-au numărat promovarea perspectivei europene a regiunii, consolidarea rolului Inițiativei ca punte între statele membre ale Uniunii Europene și țările candidate, precum și creșterea rezilienței în fața amenințărilor hibride.

România și Secretariatul Inițiativei au organizat, de asemenea, reuniuni comune ale celor două formate de cooperare europeană prezidate de București, la New York și Bruxelles. Neculăescu a anunțat că reuniunea ministerială anuală urma să adopte o declarație comună, un nou plan de acțiune pentru următorii trei ani și decizii menite să sporească vizibilitatea Inițiativei și capacitatea acesteia de a răspunde nevoilor statelor membre. Ministrul român a transmis că Bucureștiul este pregătit să sprijine Ucraina pe parcursul viitoarei președinții, împărtășind experiența acumulată în acest mandat.

La declarațiile comune de presă au participat Dan Neculăescu, Andrii Sibiha și secretarul general al Inițiativei Central Europene, Franco Dal Mas. Tot joi, Dan Neculăescu urma să se întâlnească cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și cu ministrul pentru Europa și Afaceri Externe al Republicii Lituania.

Janna Nemțova, fiica opozantului rus Boris Nemțov, condamnată în lipsă la patru ani de închisoare

Un tribunal din Rusia a condamnat-o joi, în lipsă, pe Janna Nemțova, fiica opozantului rus Boris Nemțov, asasinat în 2015, la patru ani de închisoare într-o colonie penitenciară. Nemțova, în vârstă de 42 de ani, a fost găsită vinovată pentru implicarea sa în activitatea Fundației Boris Nemțov pentru Libertate, cu sediul în Germania.

Potrivit procurorilor ruși, instanța a stabilit că organizația distribuie „evaluări negative ale diferitelor evenimente din Federația Rusă”. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată.

Fundația, declarată „indezirabilă” în Rusia

În aprilie 2024, Ministerul rus al Justiției a inclus Fundația Boris Nemțov pentru Libertate pe lista organizațiilor străine și internaționale considerate „indezirabile”, ale căror activități sunt interzise în Rusia. Fundația a fost înființată de Janna Nemțova în 2015, în orașul german Bonn, după asasinarea tatălui său.

În august 2026, un tribunal rus a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele Jannei Nemțova. Aceasta a respins toate acuzațiile, susținând că sunt motivate politic.

Nemțova: autoritățile încearcă să reducă la tăcere vocile independente

Nemțova a acuzat autoritățile ruse că își intensifică eforturile de a reduce la tăcere vocile independente. Ea a explicat că fundația sa se ocupă de „sprijinirea presei ruse independente aflate în exil, proiectelor educaționale și apărării drepturilor rușilor care au părăsit țara deoarece nu sunt de acord cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei și cu regimul Putin”.

Boris Nemțov, unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai președintelui Vladimir Putin, a fost împușcat mortal în februarie 2015 la Moscova, în apropierea Kremlinului.