-4.1 C
România
luni, noiembrie 9, 2026
Acasă Blog Pagina 17

Atacuri armate în Turcia: opt morți și un rănit grav; suspectul a fost prins

0

Atacuri armate în vestul Turciei: opt morți și un rănit grav

Opt persoane au fost ucise, iar o alta a fost grav rănită în urma unei serii de atacuri armate care au avut loc joi, 5 noiembrie, în provincia Afyonkarahisar, din vestul Turciei. Suspectul, care a fugit de la locul faptelor, a fost ulterior reținut în provincia Eskişehir, potrivit informațiilor apărute în presa turcă.

Atacurile s-au produs în mai multe zone rurale din apropierea orașului Afyonkarahisar, iar victimele au fost descoperite în mai multe locuri, în trei vehicule diferite. Agenția de presă de stat Anadolu a transmis că trei persoane au fost ucise în apropierea satului Ayazini, iar alte trei în zona localității Kiyir. În satul Yukaritandir, două femei au fost găsite rănite și transportate la spital, însă medicii nu au reușit să le salveze viața.

Potrivit relatărilor din presa locală, printre cele opt persoane decedate s-ar afla și doi profesori.

Operațiune amplă de căutare și reținerea suspectului

După descoperirea victimelor, forțele de ordine au declanșat o amplă operațiune de căutare a presupusului autor al atacurilor. Polițiștii au restricționat circulația pe drumurile care duc spre satele afectate, în timp ce echipele de intervenție au efectuat verificări pentru identificarea și localizarea suspectului.

Imagini surprinse de camerele de supraveghere și difuzate de presa turcă arată un bărbat îmbrăcat cu o jachetă neagră și pantaloni albi, purtând ochelari și având asupra sa o armă de mari dimensiuni. Acesta apare în apropierea unei autoutilitare roșii.

Cotidianul turc Milliyet a relatat că un vehicul despre care se presupune că ar fi fost folosit de atacator a fost descoperit ulterior împotmolit în noroi. Potrivit publicației, suspectul ar fi abandonat mașina și și-ar fi continuat fuga pe jos. Autoritățile au anunțat ulterior că bărbatul a fost capturat în provincia Eskişehir.

Autoritățile anunță o intervenție coordonată

Guvernoratul provinciei Afyonkarahisar a transmis, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că instituțiile statului au acționat împreună încă de la primele informații despre atacuri și că operațiunile necesare au fost desfășurate cu atenție.

Nu au fost făcute publice motivele atacurilor sau dacă există o conexiune între persoanele care au fost vizate.

Șoc în Israel: președintele, surprins de decizia lui Trump privind ajutorul militar

0

Președintele Israelului, surprins de decizia lui Trump privind ajutorul militar

Președintele israelian Isaac Herzog a descris anunțul privind oprirea ajutorului militar american pentru Israel drept „un trăsnet pe cer senin”, arătând că decizia l-a luat prin surprindere, în condițiile în care acordul dintre cele două țări era valabil până în 2028.

Herzog a abordat subiectul în timpul unei întâlniri cu partidul Yashar, condus de Gadi Eisenkot, principalul rival al premierului Benjamin Netanyahu. „Problema ajutorului american mă îngrijorează foarte mult și, de asemenea, a venit asupra mea ca un trăsnet pe cerul senin. Avem un memorandum de înțelegere cu SUA care ar trebui să dureze până în 2028, iar acesta este unul dintre obiectivele majore. Prin urmare, trebuie format un guvern și nu trebuie să ajungem la alegeri repetate”, a declarat Isaac Herzog.

Anunțul lui Trump și termenii acordului

Donald Trump a anunțat că ajutorul pentru Israel va fi oprit în acest an, cu doi ani înainte de expirarea oficială a memorandumului de înțelegere dintre cele două țări. Acordul prevede acordarea a 3,8 miliarde de dolari anual Israelului pentru achiziționarea de armament american.

Președintele american nu a oferit prea multe detalii despre decizia sa, anunțată într-un interviu telefonic acordat postului Fox News chiar în ziua alegerilor intermediare din SUA. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a făcut niciun comentariu public cu privire la anunțul lui Trump.

„Este un argument prost, pentru că atunci când spui «De ce nu le dăm tuturor câte 4 miliarde de dolari?», Israelul este partenerul nostru numărul unu; le dăm mai mult decât oricui altcuiva, iar ei nu mai au nevoie de acest ajutor”, a declarat Trump pentru Fox News.

Ambasadorul SUA în Israel cere clarificări

Ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, a declarat că încearcă să obțină clarificări cu privire la consecințele anunțului lui Trump. Într-un interviu acordat postului israelian Channel 12 News, acesta a apărat ajutorul militar american, care a devenit tot mai nepopular atât în rândul democraților, cât și al republicanilor.

„Americanii trebuie să înțeleagă valoarea acestei relații. Nu este vorba despre ce investesc americanii în ea, ci despre ce obțin în schimb. Poate că nu am făcut o treabă suficient de bună în a ajuta publicul american să recunoască și să aprecieze parteneriatul cu Israelul, care le-a adus beneficii în fiecare zi”, a declarat Huckabee.

Ambasadorul a criticat și poziția vicepreședintelui JD Vance, care a afirmat pe platforma X că relația cu Israelul a contribuit la pierderile republicanilor în alegerile intermediare. Huckabee, un susținător ferm al Israelului, a respins ideea că sprijinul pentru această țară ar fi devenit un dezavantaj politic în rândul conservatorilor republicani. „Nu cred că sprijinul pentru Israel este toxic în aripa conservatoare a Partidului Republican”, a spus ambasadorul.

Franța: 1,6 milioane de protestatari în stradă

0

Franța, paralizată de o grevă generală: aproape 1,6 milioane de manifestanți cer salarii mai mari

Aproape 1,6 milioane de persoane au ieșit joi în stradă în întreaga Franță, potrivit estimărilor sindicatelor, într-o mobilizare de amploare organizată de principalele confederații sindicale. Protestatarii au cerut salarii mai mari, măsuri împotriva scumpirilor și investiții în serviciile publice. Manifestațiile s-au desfășurat în mai multe orașe franceze și au reunit angajați din sectorul public și privat, profesori, studenți, elevi și pensionari.

„Franța a devenit o țară a salariilor mici”

Sophie Binet, lidera Confederației Generale a Muncii (CGT), a criticat nivelul salariilor și diferențele tot mai mari dintre angajați și persoanele foarte bogate. „Franța a devenit o țară a salariilor mici. Nu au fost niciodată atât de mulți angajați săraci și, în același timp, miliardarii nu au fost niciodată atât de bogați”, a declarat ea.

Nemulțumirea este resimțită și în rândul angajaților din companii cu profituri mari. Un angajat al parcului Disneyland Paris, participant la manifestații, a explicat că salariile nu cresc în ritmul inflației, deși compania pentru care lucrează înregistrează profituri. „Ce ne-am dori este ca guvernul să ne asculte, să oblige companiile să majoreze salariile și să reducă serios prețurile la benzină”, a spus el.

Școli blocate și grevă în învățământ

Protestele au perturbat și activitatea școlilor și universităților. Potrivit principalului sindicat al profesorilor din învățământul secundar, aproape 1.000 de licee au fost blocate sau închise administrativ, în timp ce guvernul a raportat numai 81 de unități. Ministerul Educației a anunțat că aproximativ 16% dintre profesori au intrat în grevă.

Confruntări cu poliția în mai multe orașe

Protestele au fost în general pașnice, însă în mai multe orașe au avut loc confruntări între manifestanți și forțele de ordine. La Lyon, polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene și bastoane pentru dispersarea unor grupuri de manifestanți. Potrivit prefecturii, bilanțul zilei a fost de 24 de persoane arestate, 40 de răniți, dintre care 34 de membri ai forțelor de ordine, și cinci magazine vandalizate. Mai mulți participanți au reclamat lovituri și răni în urma intervențiilor poliției.

Și la Rennes, unde prefectura a anunțat participarea a 20.600 de persoane, au avut loc confruntări după ce persoane mascate au atacat sindicaliștii și au încercat să vandalizeze un hotel. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și a făcut mai multe arestări. La Marsilia, autoritățile au numărat 14.000 de participanți, iar în cursul după-amiezii poliția a folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea unor grupuri care au incendiat mai multe tomberoane și au blocat câteva străzi. Manifestanții au ripostat cu materiale pirotehnice.

La Paris, marșul dintre Piața Republicii și Piața Națiunii a fost întrerupt temporar după ce un grup de persoane mascate a provocat distrugeri pe bulevardul Voltaire. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene, iar mai mulți manifestanți au fost răniți în confruntări. Spre seară, situația s-a calmat, iar protestul s-a încheiat fără alte incidente majore.

La nivel național, Ministerul francez de Interne a anunțat că 448 de persoane au fost reținute în timpul protestelor, iar aproximativ 70.000 de polițiști și jandarmi au fost mobilizați în întreaga țară.

Guvernul promite discuții cu sindicatele

Premierul Sébastien Lecornu a anunțat că luni va organiza o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, în cadrul căreia vor fi discutate salariile și puterea de cumpărare, principalele revendicări ale protestatarilor. De asemenea, premierul i-a cerut ministrului Muncii, Jean-Pierre Farandou, să finalizeze până duminică discuțiile purtate în ultimele zile pe aceste teme. În paralel, ministrul responsabil de administrația publică și buget, David Amiel, continuă discuțiile cu reprezentanții angajaților din sectorul public.

Sindicatele cer însă măsuri concrete. Marylise Léon, lidera Confederației Franceze Democratice a Muncii (CFDT), a solicitat o majorare cu 100 de euro net pe lună a salariului minim și a declarat că guvernul trebuie să răspundă pe măsura mobilizării. Guvernul analizează și posibilitatea majorării anticipate a salariului minim, de la 1 decembrie, în loc de 1 ianuarie 2027, când este programată ajustarea automată.

Diferențe mari între cifrele sindicatelor și cele oficiale

Confederația Generală a Muncii a estimat că 1.573.000 de persoane au participat la protestele din întreaga Franță, dintre care 350.000 numai la Paris. La Marsilia, sindicatul a numărat 150.000 de participanți, la Bordeaux 120.000, la Lille 100.000, la Toulouse 80.000 și la Lyon 55.000. Ministerul francez de Interne a anunțat însă că 575.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 65.000 în capitală.

Aderarea la OCDE: fonduri de 10 ori mai mari, surplus de 1% la PIB și noi locuri de muncă

0

Luca Niculescu: Aderarea la OCDE ar putea aduce fonduri de investiții de zece ori mai mari

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar putea genera fonduri de investiții de până la zece ori mai mari decât în prezent, o creștere economică suplimentară de până la 1% pe an și noi locuri de muncă, a declarat Luca Niculescu.

Potrivit acestuia, România este foarte aproape de încheierea procesului de aderare. „Sunt opt țări care bat la poarta OCDE, toate, de fapt șase dintre noi am început procesul în același timp. România este prima care practic a încheiat procesul”, a afirmat el.

Niculescu a subliniat că aderarea a reprezentat un obiectiv de țară, susținut de toate partidele politice, în ciuda divergențelor. „Aici vreau să aduc un omagiu celor care au lucrat la procesul de aderare, fie că sunt din instituții sau din partide politice, pentru că în pofida tuturor disensiunilor politice din România, a fost un obiectiv de țară. Deci cred că n-am mai întâlnit asta de la aderarea la NATO și la Uniunea Europeană”, a spus el.

Întrebat când ar putea deveni România membră OCDE, Niculescu a evitat să ofere un termen exact, dar a precizat: „Evit să dau termene, dar da, în următoarele luni”.

Acces la cele mai mari fonduri de investiții din lume

Unul dintre principalele avantaje ale aderării ar fi accesul la fonduri importante de investiții, inclusiv la capitalul unor dintre cele mai mari fonduri din lume. „În primul rând înseamnă mulți bani care vin în România. Multe fonduri de investiții, cele mai mari fonduri de investiții din lume, nu pot să investească, nu pot să bage bani decât în țări care sunt membre ale OCDE”, a explicat Niculescu.

Acesta a relatat și o discuție avută recent cu directorul unei mari bănci din România, care i-ar fi explicat impactul schimbării statutului țării. „Vorbeam cu directorul unei mari bănci din România, acum câteva zile, care îmi spunea: «E foarte simplu, voi avea acces la de 10 ori mai multe fonduri decât am în prezent»”, a declarat Niculescu.

Totodată, acesta a invocat un raport preliminar al Băncii Naționale, potrivit căruia „aderarea României la OCDE poate să aducă un surplus la produsul intern brut între 0,8 și 1% pe an”.

Mai multe investiții înseamnă mai multe locuri de muncă

Întrebat ce beneficii concrete vor avea cetățenii, dincolo de creșterea economică la nivelul statului, Niculescu a indicat investițiile și locurile de muncă. „Investiții mai multe înseamnă locuri de muncă mai multe. Deci vor fi mai multe locuri de muncă create în România”, a afirmat el.

Un alt beneficiu ar fi îmbunătățirea modului în care funcționează instituțiile publice, prin preluarea experienței statelor membre. „Va fi un stat care va funcționa mai bine și asta cred că ne dorim cu toții. Pentru că OCDE este cea mai bună școală de guvernare care există în lume. Avem ce învăța de acolo, de la celelalte state care sunt membre în OCDE”, a explicat Niculescu.

Acesta a subliniat și importanța apartenenței României la organizația care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii. „Vom fi la aceeași masă cu Statele Unite, cu Canada, cu Japonia, cu Australia, cu Noua Zeelandă, evident cu multe țări din Uniunea Europeană, dar cu cele mai dezvoltate state din această lume. Este esențial să intrăm acolo și vom intra”, a conchis el.

Reformele încep la stat: aparatul public să dea primul exemplu

0

Luca Niculescu: Statul trebuie să își reducă mai întâi propriile cheltuieli, înainte de noi taxe

Premierul Luca Niculescu a declarat că autoritățile trebuie să aplice reformele mai întâi în aparatul de stat și să combată evaziunea fiscală, înainte de a lua în calcul noi taxe și impozite pentru cetățeni. Declarațiile au fost făcute joi seară, într-o intervenție televizată.

„Primul lucru pe care trebuie să-l facă statul este să-și strângă lui însuși cureaua, să încerce să colecteze mai mult, de fapt nu să încerce, să colecteze mai mult, să combată marea evaziune și după aceea să se gândească la alte impozite sau taxe pentru cetățeni”, a afirmat premierul.

El a atras atenția că, după doi ani în care românii s-au confruntat cu creșterea prețurilor, a TVA și a altor taxe, noi majorări ar fi greu de suportat. „Nu mai putem crește taxe și impozite sau introduce taxe și impozite noi când te uiți la cât de greu o duc românii în momentul de față”, a spus Niculescu.

Premierul a insistat că autoritățile trebuie să înceapă cu propriile cheltuieli și cu reformele din instituțiile publice: „Deci colectare mai bună și o cheltuire eficientă a banilor statului. În primul rând trebuie să aplicăm reformele pe noi, cei care suntem în aparatul de stat, și după aceea să ne mai gândim la alte măsuri”.

Diferență mare între sumele estimate și cele colectate

Luca Niculescu a recunoscut că există în continuare o diferență mare între sumele pe care statul ar trebui să le încaseze și cele pe care le colectează. El a apreciat că ANAF și-a îndeplinit planul de colectare în acest an, deși creșterea economică anticipată la începutul anului nu s-a realizat. „Asta înseamnă o colectare bună, dar evident că e nevoie de mult mai mult”, a declarat premierul.

Printre măsurile pregătite de Ministerul Finanțelor și ANAF se numără conectarea terminalelor POS cu casele de marcat, astfel încât statul să poată urmări mai bine tranzacțiile și să îmbunătățească încasarea taxelor. Premierul a menționat și programele de digitalizare, inclusiv inițiative discutate cu ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială. Niculescu s-a declarat convins că încasările statului vor fi mai bune în 2027.

Premierul așteaptă raportul privind situația financiară a țării

La mai bine de două săptămâni de la preluarea mandatului, premierul Luca Niculescu nu dispune încă de un raport complet privind situația financiară, fiscală și bugetară a României. El a anunțat că a cerut ministrului Finanțelor un astfel de document, care ar urma să fie disponibil imediat după 15 noiembrie.

Niculescu a precizat că, după prezentarea raportului, Guvernul va analiza dacă mai este necesară o rectificare bugetară în acest an. În ceea ce privește bugetul pentru 2027, premierul a spus că acesta trebuie să respecte angajamentele asumate în fața Comisiei Europene și, în același timp, să răspundă nevoilor populației.

Premierul a amintit că agențiile internaționale de rating vor evalua România în lunile ianuarie, februarie și martie ale anului viitor.

Luca Niculescu, între salariul minim și deficit: „Sunt primul care își dorește”

0

Premierul Luca Niculescu: Decizia privind salariul minim, anunțată până la finalul lunii noiembrie

Premierul Luca Niculescu a declarat joi seara, la Antena 3 CNN, că Guvernul va convoca în cursul lunii noiembrie Consiliul Național Tripartit, pentru a discuta cu sindicatele și patronatele despre majorarea salariului minim. Potrivit șefului Executivului, o decizie privind nivelul creșterii ar putea fi anunțată până la sfârșitul lunii, însă acesta a evitat să garanteze o sumă, invocând situația fiscal-bugetară și necesitatea menținerii echilibrului economic.

Întrebat de ce România nu a ajuns la un salariu minim de aproximativ 5.000 de lei, în contextul discuțiilor privind salariul minim european, premierul a precizat că negocierile cu partenerii sociali au început deja. „Este o discuție pe care am început să o avem cu sindicatele. Acum două zile am avut o întâlnire foarte bună cu principalele confederații sindicale. Vom continua, împreună cu sindicatele și patronatele în Consiliul Național Tripartit, o reuniune pe care o vom convoca foarte curând în această lună și la sfârșitul ei vom putea spune cu cât se mărește salariul”, a declarat Luca Niculescu.

Premierul invocă deficitul bugetar și costurile ridicate ale energiei

Șeful Executivului a explicat că majorarea salariului minim nu poate fi decisă exclusiv de Guvern, întrucât trebuie avute în vedere atât solicitările angajaților, cât și situația economică a companiilor. „Nu este ceva care ține numai de Guvern în Consiliul acesta Național Tripartit, după cum v-am spus, fără parte și patronatele. Noi trebuie să ținem cont de toate aceste sensibilități. Evident că sunt primul care își dorește ca lefurile să fie cât mai potrivite cu nivelul de muncă pe care îl fac oamenii”, a afirmat premierul.

Niculescu a insistat asupra constrângerilor bugetare și a contextului economic internațional. „Să nu uităm de unde venim, de la ce deficit venim și ce consolidare fiscală trebuie să facem și unde ne aflăm și în context internațional. Adică toate problemele pe care le evocați mai devreme și le cunoașteți mai bine decât multă lume în această țară nu vin numai din contextul intern românesc. Faptul că avem o energie atât de scumpă nu are legătură numai cu România”, a spus Niculescu.

Premierul promite un echilibru între venituri și reducerea deficitului

Premierul a susținut că Executivul încearcă să găsească un echilibru între îmbunătățirea veniturilor populației și respectarea angajamentelor de reducere a deficitului. „Vom ține cont în primul rând de ce-și doresc oamenii și vom încerca să mergem pe această linie de echilibru, ca pe o parte să rămânem în traiectoria cunoscută și la care ne-am angajat, pentru că dacă România intră în junk, ajustarea va fi și mai dură și va fi și mai greu pentru toată lumea, dar în același timp să ne gândim la oamenii din această țară care, încă o dată după 2 ani în care au suferit relativ mult să nu mai sufere”, a declarat Luca Niculescu.

Declarația vine în contextul în care majorarea salariului minim este discutată în raport cu presiunile asupra puterii de cumpărare și cu obiectivele de consolidare fiscală.

Niculescu evită să garanteze majorarea înaintea negocierilor

Întrebat explicit dacă poate garanta creșterea salariului minim, premierul a condiționat răspunsul de rezultatul consultărilor și de disponibilitatea datelor bugetare finale. „Acest răspuns vi-l dau după ce avem discuțiile în Consiliul Național și mai ales atunci când vom ști cum suntem cu datele fiscal-bugetare. Vedeți că în fiecare zi avem date noi, dar nu avem datele finale. Adică am avut declarațiile domnului ministru Ghigiu, avem prudența care evident că vine de la Ministerul Finanțelor, avem dorințele legitime ale oamenilor de a trăi mai bine și vă asigur că vom face tot ce putem în acest sens, dar nu vreau să dau cifre pe care după aceea s-ar putea să nu reușim să ne ținem”, a afirmat șeful Guvernului.

Premierul a menționat că Executivul va continua să se ocupe de salariul minim și de negocierile cu partenerii sociali, astfel încât discuțiile să se încheie cu un rezultat.

Băsescu: „Aveam îndrăzneala să mă consider egalul lor”

0

Traian Băsescu despre relația cu liderii marilor puteri: „Aveam îndrăzneala să mă consider egalul lor”

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, într-o intervenție la B1 TV, că în timpul mandatelor sale s-a raportat la șefii de stat ai marilor puteri ca la niște egali, fără să țină cont de dimensiunea sau puterea militară a țărilor pe care aceștia le reprezentau. Întrebat de ce liderii români de astăzi par să evite să vorbească din proprie inițiativă în fața americanilor, Băsescu a explicat că abordarea sa pornea de la statutul de șef de stat.

„Eu aveam îndrăzneala normală să mă consider egalul lor. Eram șef de stat. Și nu îmi spuneam: eu am un stat mai mic acasă și el, ia uite câte focoase nucleare are. Ce mă interesează treaba asta?”, a afirmat fostul președinte. Argumentul său a fost că atât el, cât și ceilalți lideri fuseseră aleși, ceea ce îi plasa pe o poziție de egalitate: „Deci eram doi egali”.

Meseria de căpitan de cursă lungă, văzută ca un avantaj în relațiile externe

Băsescu a spus că nu a avut rețineri să respingă propunerile partenerilor mai puternici și că, dacă va fi cazul, le va face publice „ca să nu fie dubii”. El a amintit și o fotografie cu George W. Bush, în care apar și cele două prime doamne, descriind-o ca o amintire frumoasă din mandat.

Fostul președinte consideră că l-a ajutat și meseria de căpitan de cursă lungă. Potrivit lui, partenerii străini respectau acest statut și vedeau în el un om hotărât. Băsescu a povestit că, deși era ministru al Transporturilor, s-a prezentat să își dea din nou examenele de comandă, necesare pentru reconfirmarea brevetului la fiecare cinci ani, pentru a nu-l pierde. Brevetul valabil i-a oferit, spune el, libertatea de a face politică: dacă cineva se supăra pe el, putea oricând să se îmbarce pe o navă și să câștige suficient cât să trăiască foarte bine.

Fostul președinte a menționat și o „poveste extraordinară” legată de Nicolas Sarkozy, pe care a spus că o va relata dacă primește acordul fostului lider francez.

„Nu intrați în politică până nu știți o meserie”

Băsescu a transmis că le repetă tinerilor, la toate întâlnirile din ultima vreme, că un politician trebuie să aibă o meserie. „În politică azi ești, mâine, dacă nu te alege, nu mai ești. Și ce faci când nu mai ești?”, a întrebat el. Îndemnul său a fost clar: „Nu intrați în politică până nu știți o meserie foarte bine. Pentru că așa îți dă libertatea de a face politică așa cum crezi tu”.

Băsescu: Nu am avut politică față de SUA, doar politica prostului

0

Traian Băsescu critică lipsa unei politici reale față de SUA: „Am avut doar politica prostului”

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că România nu a avut nicio politică față de Statele Unite în ultimii ani, ci doar ceea ce el a numit „politica prostului, care a plătit sute de mii de dolari” pentru a ajunge la Mar-a-Lago și a face poze cu o machetă a lui Trump. Declarația a fost făcută joi seară la B1 TV, potrivit materialului publicat vineri.

Băsescu respinge ideea plății pentru menținerea trupelor americane

Fostul președinte a respins și ideea ca România să plătească pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul țării, descriind-o drept „o idee poloneză proastă”. „Noi nu cumpărăm mercenari”, a afirmat el, întrebat despre informațiile apărute pe surse după vizita la București a numărului 2 din Pentagon, Elbridge Colby, primit miercuri de președintele Nicușor Dan. Potrivit unor surse citate de presă, România ar fi transmis că este dispusă să plătească pentru menținerea trupelor americane.

Băsescu a ridicat problema consecințelor unei astfel de plăți: ce s-ar întâmpla dacă România ar plăti 2.000 de militari americani să staționeze la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la nevoie aceștia nu ar primi ordin să lupte. „Nu poate funcționa un asemenea sistem”, a spus el. El și-a exprimat speranța că zvonul privind plata nu este adevărat.

Modelul Deveselu și împărțirea costurilor

Fostul președinte a dat ca exemplu acordul pentru baza de la Deveselu, unde fiecare parte a contribuit cu ceva: România cu terenul, banii și logistica, iar americanii cu tehnologia. El admite că, într-o bază militară, cheltuielile trebuie împărțite. Dacă se mărește contingentul american, spune el, costurile trebuie suportate de ambele părți, după regulile NATO, la fel ca în cazul militarilor francezi de la Cincu.

„Partenerul nostru este America”

Întrebat dacă e nevoie de o resetare a politicii Bucureștiului după rezultatul alegerilor din SUA, Băsescu a spus că România nu a avut nicio politică față de Statele Unite în ultimii ani. El crede că, dacă relația cu Donald Trump nu a funcționat, România trebuia să își consolideze legăturile cu Congresul american. În schimb, spune el, autoritățile s-au cramponat de ideea unei întâlniri între președintele român și Trump.

Băsescu a criticat și ideea că România ar trebui acum să „treacă în tabăra” democraților, pe care a numit-o naivă. „Partenerul nostru este America. Nici democrații, nici republicanii”, a spus el, adăugând că în mandatul său a avut relații cu ambele partide americane. Fostul președinte a mai spus că a primit invitații la un forum de securitate organizat sub egida Congresului SUA, la Washington, între 9 și 11 noiembrie, la care sunt invitați parlamentari din țări partenere.

Guvernul anunță când vor fi achitate facturile restante de miliarde de lei către firme

0

Ministrul Dezvoltării anunță plăți de aproape un miliard de lei către firmele din programul Anghel Saligny

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că a semnat ordonanțările de plată pentru sumele care urmează să fie achitate vineri firmelor care derulează proiecte prin programul național Anghel Saligny. Potrivit ministrului, este vorba despre aproape un miliard de lei din totalul facturilor restante de 2,3 miliarde de lei încărcate în sistem pentru acest program.

„Plătim peste aproape un miliard de lei pe programele naționale către comunitățile locale și implicit pentru firmele românești. A fost un volum foarte mare de muncă. (…) Mâine chiar îmi doresc să facem această plată către firmele românești cu maximă urgență”, a spus Stoica, miercuri seara, la Antena 3 CNN.

Ministerul a înregistrat facturi restante încă din luna mai. După plățile de vineri, vor mai rămâne de achitat aproximativ 1,3-1,4 miliarde de lei. Ministrul a precizat că instituția speră să primească fondurile necesare la următoarea rectificare bugetară, estimată peste două-trei săptămâni.

Plăți de aproape 250 de milioane de lei prin PNRR

În ceea ce privește proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Alexandru Stoica a declarat că ministerul a plătit săptămâna trecută peste 250 de milioane de lei și urmează să achite o sumă similară în această săptămână.

„Sperăm în două săptămâni să achităm tot ce înseamnă facturi pe PNRR către comunități”, a afirmat ministrul.

Pentru accelerarea plăților, ministerul a redistribuit inclusiv angajați de la alte direcții și a prelungit programul de lucru.

NATO pregătește un plan de apărare pentru Europa cu atacuri planificate în Rusia

0

NATO își regândește strategia de apărare: planuri pentru lovituri de precizie pe teritoriul rus

Alianța Nord-Atlantică își reevaluează abordarea strategică în fața amenințării reprezentate de Federația Rusă, luând în considerare scenarii care includ atacuri de precizie cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte militare de pe teritoriul rusesc. Informațiile reies dintr-o analiză publicată de Wall Street Journal, care citează surse din cadrul structurilor de comandă ale alianței.

Potrivit documentului citat, războaiele din Ucraina și din Orientul Mijlociu au determinat NATO să își regândească strategiile de contracarare a unei posibile agresiuni rusești. În acest context, în luna iunie a fost organizat primul Simpozion privind Atacul Adânc, eveniment la care au participat ofițeri superiori și oficiali din statele membre.

Descurajare prin capacitatea de a riposta

Noua abordare pune accent pe descurajare: dacă Moscova analizează o acțiune împotriva Alianței, trebuie să fie conștientă că va primi un răspuns pe propriul teritoriu, inclusiv prin vizarea bazelor militare, a depozitelor de armament și a centrelor de comandă.

Conform analizei, descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită o prevenție mai activă, denumită în termeni militari „negare”. Aceasta presupune nu doar contracararea trupelor care ar putea traversa granița, ci și lovirea infrastructurii militare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, aflate pe teritoriul rus.

Poziția comandanților NATO

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este citat în material explicând că, în cazul unui atac rusesc, NATO nu doar că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile de sprijin ale acesteia. Conform surselor menționate, utilizarea armelor nucleare nu este avută în vedere în acest scenariu.

Generalul polonez Ireneusz Nowak subliniază că lecțiile războiului din Ucraina arată că simpla apărare împotriva unei invazii nu este suficientă și că este necesară și capacitatea de a contraataca. Mesajul transmis trebuie să fie clar, potrivit acestuia: orice acțiune ostilă va fi pedepsită, însă pentru ca această poziție să fie credibilă, NATO trebuie să dispună efectiv de capacitățile necesare.