Trump contestă rezultatele alegerilor: „Alegerile noastre sunt atât de trucate, încât habar n-aveți”

Președintele republican Donald Trump a declarat joi, în Biroul Oval al Casei Albe, că alegerile din Statele Unite sunt „trucate”, la două zile după înfrângerea suferită de republicani în fața democraților. „Alegerile noastre sunt atât de trucate, încât habar n-aveți”, le-a spus el reporterilor, potrivit relatărilor din presa internațională.

Declarația vine după ce Trump promisese marți seară că va accepta rezultatele scrutinului, dar a revenit joi la acuzațiile sale repetate privind o presupusă fraudă electorală din partea democraților. Președintele s-a referit la alegerile de la jumătatea mandatului, după o victorie „răsunătoare” a democraților.

Democrații au cel puțin 250 de locuri în Camera Reprezentanților

Conform proiecțiilor CNN și Fox News citate de presa internațională, democrații au garantate cel puțin 250 de locuri în Camera Reprezentanților, iar numărul ar putea crește pe măsură ce numărarea voturilor continuă în aproximativ douăzeci de circumscripții electorale. În orice caz, democrații au deja asigurați cu cel puțin 65 de reprezentanți mai mulți decât republicanii.

În Senat, democrații au revendicat șapte locuri și vor avea o majoritate de cel puțin 54 de senatori din 100. Rezultatele pentru Alaska și Mississippi sunt încă în așteptare.

Trump contestă și cursa pentru Senat din Alaska

Președintele s-a plâns joi dimineață și de rezultatul încă incert al cursei pentru Senat în Alaska, un stat tradițional conservator. „Voturile pentru falsul Dan Sullivan (…) ar trebui să fie imediat atribuite adevăratului Dan Sullivan, iar alegerile s-au încheiat – el câștigă ușor. Nu există altă cale corectă!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.

Lula ironizează pierderile politice ale lui Trump și Netanyahu

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a comentat rezultatele politice din Statele Unite și Israel, comparându-le cu propria victorie electorală. Liderul brazilian a afirmat că în aceeași săptămână în care el a câștigat alegerile, Benjamin Netanyahu a pierdut în Israel, iar Donald Trump se îndreaptă spre o înfrângere în SUA.

„A fost o victorie extraordinară pentru poporul brazilian. A fost o lecție pentru lume”, a declarat Lula, citat de Clash Report.

Explicația lui Lula pentru eșecul lui Trump

Președintele brazilian a oferit și o explicație pentru rezultatul defavorabil al taberei lui Donald Trump, punându-l în legătură cu vizita senatorului de extremă dreaptă Flávio Nantes Bolsonaro în Statele Unite. Potrivit lui Lula, acesta ar fi căutat protecție, iar prezența sa a coincis cu înfrângerea republicanilor.

„Flávio Bolsonaro aduce ghinion. El l-a făcut pe Trump să piardă. A sosit în Statele Unite, iar Trump a pierdut. A mers acolo căutând protecție”, a adăugat președintele brazilian.

Mesaj dur pentru Bolsonaro

Lula i-a transmis contracandidatului său că va trebui să se întoarcă în Brazilia pentru a răspunde în fața justiției. „Veți vedea ce fel de protecție veți primi. Va trebui să vă întoarceți în Brazilia pentru a face față proceselor legale intentate împotriva dumneavoastră”, a precizat el.

Contextul alegerilor din Brazilia

Luiz Inácio Lula da Silva a câștigat alegerile prezidențiale din Brazilia în octombrie, obținând al patrulea mandat. În al doilea tur de scrutin, desfășurat pe 25 octombrie 2026, actualul președinte de stânga l-a învins pe contracandidatul său de dreapta, Flávio Nantes Bolsonaro, cu 51,7% din voturi, după ce a răsturnat scorul din primul tur.

După alegeri, Bolsonaro a refuzat să recunoască rezultatul și a părăsit în secret Brazilia, deși autoritățile îi impuseseră o interdicție de a ieși din țară din cauza unor proceduri judiciare. Politicianul de extremă dreaptă a ajuns în SUA, de unde cere anularea scrutinului. El este un apropiat al lui Trump și ar putea solicita protecția acestuia pentru a nu se întoarce în Brazilia.

Arestarea fostei ministrese Fatma Betül Sayan Kaya, în centrul unui scandal financiar de amploare din Turcia

Fosta ministră a Familiei și Serviciilor Sociale din Turcia, Fatma Betül Sayan Kaya, a fost arestată vineri, în cadrul unei anchete care vizează tranzacții considerate suspecte desfășurate înainte de declanșarea crizei din industria fondurilor de investiții, criza care a zguduit puternic piața bursieră turcească. Anunțul a fost făcut de agenția de stat Anadolu, citată de Reuters.

Kaya, care a deținut portofoliul Familiei și Serviciilor Sociale în perioada 2016–2018 și care făcea parte din partidul de guvernământ AKP, este acuzată de încălcarea legislației pieței de capital și de apartenență la o organizație constituită în scopul comiterii de infracțiuni. Fosta demnitară a fost audiată de unitatea specializată în investigarea infracțiunilor de spălare a banilor din cadrul Parchetului din Istanbul, iar ulterior o instanță a dispus arestarea sa.

În septembrie, Fatma Betül Sayan Kaya a demisionat din funcția de vicepreședinte al AKP și a părăsit formațiunea. Ancheta în care este implicată vizează presupuse tranzacții efectuate înainte de izbucnirea crizei din industria fondurilor de investiții, care a provocat o scădere abruptă a pieței bursiere.

Soțul acesteia, Ilyas Kaya, a fost eliberat, însă anchetatorii i-au impus interdicția de a părăsi țara, în cadrul aceleiași investigații. Potrivit procurorilor, fosta ministră ar fi deținut informații nedivulgate care puteau influența prețul sau valoarea unor instrumente financiare. Anchetatorii verifică, de asemenea, legăturile acesteia cu Emre Tezmen, fost director al uneia dintre societățile de administrare a activelor implicate în criza fondurilor de investiții. Deși acuzațiile au fost formulate în contextul unor tranzacții realizate înainte de prăbușirea pieței, autoritățile nu au făcut public toate detaliile presupuselor operațiuni.

Acuzațiile opoziției și sumele vehiculate

În septembrie, un reprezentant al principalului partid de opoziție Yeni Parti a acuzat-o pe Kaya și pe soțul acesteia că ar fi obținut aproximativ 2,17 miliarde de lire turcești, echivalentul a 43,27 milioane de dolari, din vânzarea unor investiții. Conform acuzațiilor, tranzacțiile ar fi avut o valoare totală de circa 163 de milioane de lire turcești, adică aproximativ 3,25 milioane de dolari, și ar fi vizat în principal acțiuni ale companiei de construcții navale Özata Denizcilik.

Trebuie precizat că sumele menționate provin din acuzațiile formulate de un reprezentant al opoziției și nu reprezintă un prejudiciu stabilit definitiv de instanță.

Evoluția spectaculoasă a acțiunilor Özata Denizcilik

Acțiunile companiei Özata Denizcilik se tranzacționau la aproximativ 220 de lire turcești la începutul lunii aprilie, pentru ca ulterior să urce până la 4.980 de lire turcești pe acțiune pe 15 septembrie, cu o zi înainte ca turbulențele din industria fondurilor de investiții să provoace o scădere puternică a pieței. Pe 16 septembrie, suspiciunile privind manipularea prețurilor unor acțiuni tranzacționate în volume reduse au declanșat o criză de lichiditate și au contribuit la prăbușirea cotațiilor.

Criza a afectat încrederea investitorilor și a determinat autoritățile turce să investigheze tranzacțiile și activitatea unor persoane din sectorul financiar. Potrivit informațiilor Reuters, autoritățile au dispus anterior lichidarea a 131 de fonduri administrate de șapte societăți, după ce unele dintre acestea au întâmpinat dificultăți în onorarea cererilor de retragere a banilor. Ancheta privind fosta ministră se înscrie într-o investigație mai amplă asupra tranzacțiilor de pe piața de capital din Turcia.

Jared Kushner propune cinci obiective pentru securitatea Europei, înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi

Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump și negociator principal, a prezentat joi, 5 noiembrie, cinci obiective pentru un cadru mai larg de securitate europeană, potrivit Kyiv Post. Propunerea vine înaintea discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, mediate de Statele Unite, care urmează să aibă loc săptămâna viitoare la Abu Dhabi.

Într-o declarație publicată pe X, Kushner a precizat că Trump a discutat cu mai mulți lideri europeni despre stabilirea unor măsuri de securitate pe termen lung, menite să evite noi conflicte. Demersul survine după negocierile de la Bruxelles, la care au participat reprezentanți ai Ucrainei, NATO, Uniunii Europene și ai altor parteneri europeni.

„Obiectivul nostru este să dezvoltăm aranjamente practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților, să reducă riscul unor conflicte viitoare și să creeze un mediu de securitate mai stabil și mai previzibil”, a scris Kushner.

Cele cinci direcții propuse

Negociatorul american a prezentat cinci obiective principale pentru viitorul cadru de securitate europeană: consultări permanente în domeniul securității, canale de comunicare sigure în situații de criză, mai multă transparență militară, măsuri reciproce pentru reducerea riscului de escaladare și un cadru de durată pentru securitatea și stabilitatea Europei.

Kushner a arătat că, în ultimii peste 30 de ani, Europa și Rusia au încercat să stabilească acorduri de securitate care să reziste în timp, iar deși efortul depus în această direcție a fost considerabil, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a făcut ca acest obiectiv să fie și mai greu de atins. Propunerile urmăresc să creeze mecanisme prin care părțile să comunice în mod regulat și să beneficieze de mai multă predictibilitate, reducând riscul unor noi confruntări militare.

Suveranitate și rolul NATO

Potrivit lui Kushner, orice viitor acord trebuie să respecte suveranitatea statelor, integritatea teritorială și dreptul fiecărei țări de a-și decide propriile măsuri de securitate. „Fiecare țară își va păstra autoritatea asupra propriei securități și a propriilor alianțe; nicio țară nu va avea drept de veto asupra alegerilor suverane ale alteia”, a scris acesta.

Această prevedere este importantă în special pentru Ucraina, ale cărei planuri de aderare la NATO au fost contestate în repetate rânduri de Moscova. Emisarul american a mai spus că NATO va continua să joace un rol important în apărarea Europei, iar noul plan va completa instituțiile existente, fără a le înlocui. Poziția diferă de cererile formulate de Rusia de mai mulți ani: Moscova îi cere Ucrainei să renunțe la planurile de aderare la NATO și să accepte restricții privind viitoarele acorduri de securitate.

Gavin Newsom a comutat pedepsele tuturor condamnaților la moarte din California

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a comutat pedepsele cu moartea pentru toate cele 548 de persoane aflate pe culoarul morții din stat, transformându-le în închisoare pe viață, informează BBC.

„Putem acum să-i lăsăm pe acești infractori să moară în umbră, în timp ce ne vom aminti și onora pentru totdeauna victimele”, a declarat guvernatorul într-o scrisoare.

O decizie în mare parte simbolică

Măsura de a cruța condamnații la moarte este în mare măsură simbolică într-un stat care nu a mai executat niciun deținut din 2006, deși experții estimează că decizia ar putea economisi milioane de dolari din cheltuielile de judecată în fiecare an.

De când alegătorii au reinstituit pedeapsa cu moartea în 1978, în California au fost executate doar 13 persoane.

Context politic și motivația deciziei

Decizia vine în contextul în care Newsom, liderul democrat al celui mai populat stat american, a fost discutat ca un posibil candidat la președinție în 2028. Guvernatorul, al cărui mandat este limitat, își încheie ultimele luni de mandat, iar se preconizează că colegul său democrat, Xavier Becerra, va prelua funcția după alegerile de la jumătatea mandatului de marți.

Newsom a explicat în scrisoarea sa că își exercită autoritatea constituțională de clemență pentru a comuta pedepsele în închisoare pe viață, fără posibilitatea de eliberare condiționată.

„După aproape 30 de ani în funcții publice, am ajuns să înțeleg limitele a ceea ce guvernul poate realiza în mod just”, a spus Newsom. „Iau această măsură pentru că cred cu tărie că uciderea sancționată de stat este incompatibilă cu valorile Californiei, subminează fundamentele sistemului nostru juridic și ne diminuează pe fiecare dintre noi”.

California a avut din punct de vedere istoric cea mai mare populație de condamnați la moarte. Newsom ordonase anterior abolirea pedepsei cu moartea în stat, în 2019.

Premierul Estoniei avertizează Europa să nu deschidă un canal diplomatic cu Putin

Premierul estonian Kristen Michal a declarat, într-un interviu, că Europa nu ar trebui să deschidă un canal diplomatic cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu trebuie să se plaseze în postura de mediator în relația cu Moscova.

„Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator. Nu ar trebui să vă asumați rolul de a încerca să-l mulțumiți pe dictator”, a afirmat Michal.

Șeful executivului de la Tallinn a atras atenția că discuțiile directe cu Putin ar slăbi poziția Europei în fața Rusiei. „Măcar o dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, a spus el, referindu-se la sancțiunile economice impuse Rusiei.

Premierul estonian a explicat că rolul de mediator presupune disponibilitatea de a coborî standardele în raport cu Rusia, inclusiv în privința impunerii și aplicării sancțiunilor punitive.

„Nu poți [avea] două roluri. Unul este acela de a susține Ucraina și de a exercita presiuni asupra Rusiei. Al doilea este acela de a încerca să joci un rol de mediere. Putin ar trebui să înțeleagă că Europa este puternică, că rămâne unită și că avem o singură voce”, a declarat Kristen Michal.

Presiunea trebuie exercitată asupra Kremlinului

Liderii europeni se tem de mult timp că administrația americană ar putea urmări încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina în condiții care să marginalizeze Europa și să dezavantajeze Kievul.

Premierul estonian a afirmat că europenii apreciază eforturile administrației Trump de a media un acord de pace, dar a subliniat că presiunea trebuie exercitată în principal asupra Rusiei. „Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”, a conchis el.

În perioada 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi urmează să aibă loc noi negocieri între Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, privind un acord de pace, a anunțat la începutul săptămânii trimisul special al SUA, Steve Witkoff.

Militarii ruși descriu pierderi uriașe și gropi comune în zona Tiotkino

Militari ruși din zona de graniță dintre regiunile Kursk și Sumî relatează despre pierderi considerate catastrofale și despre existența unor gropi comune, potrivit unor relatări ale militarilor publicate de un canal rusesc și traduse în engleză de un analist OSINT britanic.

Supraviețuitorii compară situația din zonă cu „un al doilea Stalingrad” și vorbesc despre „un singur mormânt comun”. Potrivit relatărilor, mai multe unități militare rusești au fost distruse, inclusiv regimentele 22 și 9, precum și un grup de asalt.

Militarii susțin că răniții au așteptat săptămâni întregi pentru evacuare și au murit fără să primească ajutor, iar corpurile celor decedați au rămas în buncăre distruse și în gropi încă din anul 2025.

„Fiecare intersecție este sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei. Pădurea Rîjovski, calea ferată, acolo este un dezastru, totul este plin de cadavre de la începutul anului 2025”, a declarat unul dintre militarii ruși.

Comparația cu Bătălia de la Stalingrad

Bătălia de la Stalingrad, desfășurată între august 1942 și februarie 1943, este considerată una dintre cele mai sângeroase confruntări din istorie. Au fost înregistrate peste două milioane de victime, militari din ambele tabere și civili, peste jumătate dintre acestea fiind în tabăra rusă. Statistica include militari și civili morți, răniți și dispăruți.

Pierderile armatei ruse pe frontul ucrainean

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei susține că armata rusă a înregistrat aproximativ 1,6 milioane de pierderi de personal de la începutul războiului, în februarie 2022, fiind vorba despre militari uciși, răniți sau dispăruți.

Jurnaliștii americani susțin că în octombrie 2026 s-a înregistrat un record de pierderi, cu aproximativ 54.400 de militari uciși sau grav răniți într-o singură lună. Octombrie ar fi a patra lună consecutivă în care pierderile estimate ale armatei ruse depășesc pragul de 40.000 de soldați.

Cifrele nu sunt oficiale, deoarece partea rusă nu prezintă raportări privind pierderile.

Un judecător federal blochează temporar construcția arcului memorial dorit de Trump la Washington

Un judecător federal a împiedicat administrația Trump să înceapă construcția unui impunător arc memorial timp de 14 zile, printr-o decizie luată vineri dimineață. Ordinul de restricție temporară emis de judecătoarea districtuală americană Tanya Chutkan, care a oprit lucrările, reprezintă un regres major pentru unul dintre cele mai importante proiecte ale președintelui Donald Trump din viziunea sa de a remodela Washingtonul.

Decizia a venit în urma unei serii de pași întreprinși joi de către guvern, inclusiv aprobarea finală a arcului de către Comisia Națională de Planificare a Capitalei, printr-un vot de 8-4, după o audiere de nouă ore, în cadrul căreia zeci de martori s-au opus construcției. Administrația a declarat că lucrările ar putea începe imediat ce va fi obținută aprobarea și Departamentul de Interne va emite o decizie finală de autorizare a construcției, iar notificarea corespunzătoare va fi publicată de Serviciul Parcurilor Naționale.

Aprobarea comisiei federale, obținută cu un vot strâns

Comisia Națională de Planificare a Capitalei a dat joi seară aprobarea finală pentru proiectul președintelui Donald Trump de a construi un arc memorial în apropierea centrului orașului Washington, depășind astfel un obstacol cheie în calea începerii lucrărilor. Comisia a aprobat proiectul de 76 de metri înălțime pe care Trump l-a urmărit ca parte a eforturilor sale de a remodela regiunea capitalei, iar votul de 8 la 4 dă undă verde pentru lansarea construcției.

Arhitectura se confruntă însă în continuare cu provocări legale, iar un judecător era așteptat să decidă dacă să o blocheze sau nu. Nu este clar cât va costa proiectul sau cum va fi finanțat, deși unele estimări au ajuns la 100 de milioane de dolari.

Vot împărțit pe criterii federale și locale

Votul final al comisiei de planificare a avut loc după nouă ore și jumătate de audieri, iar zeci de oameni s-au opus proiectului. Votul comisiei a fost împărțit pe criterii federale și locale: cei care au fost în favoarea proiectului lucrează pentru administrație sau au legături cu președintele, care a promovat construcția imediată, în timp ce oponenții au reprezentat orașul Washington.

Arcul este unul dintre numeroasele proiecte din Washington pe care președintele republican le-a întreprins în timp ce adaptează capitala după gusturile sale – de la renovarea unuia dintre terenurile sale publice de golf legendare până la amenințarea cu demolarea Centrului John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului. Aceste proiecte ar putea fi în curând supuse unor analize intense, după ce democrații au obținut controlul asupra Congresului în alegerile de la jumătatea mandatului din această săptămână.

UE caută un compromis bugetar: taxe mai mari doar pentru marile companii

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, încearcă să deblocheze negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene prin modificarea taxelor aplicate companiilor, relatează POLITICO, citând doi diplomați europeni implicați în discuții.

Concret, Costa a propus ca o taxă controversată asupra companiilor să se aplice doar firmelor mari, cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro. El speră că această ajustare va ajuta statele membre să ajungă la un acord privind noile taxe europene, cunoscute sub numele de „resurse proprii”.

Modificarea taxei CORE, discutată în cadrul întâlnirilor „confesionale”

Propunerea a fost discutată joi, în cadrul unor întâlniri cunoscute drept „confesionale”, organizate între Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui Antonio Costa, și reprezentanții guvernelor statelor membre.

Pedro Lourtie a propus modificarea taxei CORE, o măsură nepopulară pentru companii, inclusă anul trecut în planurile Comisiei Europene. În forma inițială, aceasta prevedea o sumă fixă aplicată veniturilor companiilor cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Noua variantă ar presupune o taxă de 0,05%, în locul unei sume fixe, și s-ar aplica doar companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro.

Modificarea ar reduce opoziția unui grup de state condus de Germania, care a criticat taxa CORE pe motiv că afectează competitivitatea, punând presiune asupra companiilor de dimensiuni medii.

Diplomații se îndoiesc că propunerea va debloca negocierile

Chiar și așa, doi diplomați europeni se tem că modificările nu vor fi suficiente pentru a obține sprijinul necesar introducerii taxei. Unul dintre ei a declarat: „Nu cred că acest lucru va rezolva problema legată de CORE”.

Franța insistă acum asupra introducerii unor noi taxe, astfel încât contribuțiile directe ale statelor membre la bugetul Uniunii să poată fi reduse. Pentru a răspunde cererilor sale, echipa lui Costa a transmis că nu vrea să reducă estimările privind veniturile totale care ar urma să fie obținute din propunerea fiscală prezentată anul trecut de Comisie. Aceasta ar fi trebuit să aducă 65 de miliarde de euro anual.

Majorarea altor taxe, luată în calcul

Pentru a strânge mai mulți bani la bugetul Uniunii, echipa președintelui Consiliului European a propus și majorarea a două taxe care nu provoacă, în general, controverse. Este vorba despre taxele aplicate deșeurilor de plastic și echipamentelor electronice care nu sunt colectate, cu o taxă suplimentară de 25 de cenți pentru fiecare kilogram.

Diplomații au mai propus ca partea din taxa aplicată importurilor cu o amprentă ridicată de carbon care ajunge la bugetul european să crească de la 75% la 100%. Ar urma să fie analizate și noi taxe pentru companiile din sectorul criptomonedelor și pentru veniturile obținute din licitațiile naționale pentru spectrul de frecvențe. O altă propunere se referă la introducerea treptată a două taxe, una pentru produsele din tutun și alta pentru companiile poluante, în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii.

Obiectiv: acord privind bugetul până la sfârșitul anului 2026

Discuțiile dintre reprezentanții Consiliului European și guvernele statelor membre au început joi și vor continua până lunea viitoare. Scopul este pregătirea unui acord privind bugetul UE până la sfârșitul anului 2026, înainte ca alegerile de anul viitor din Polonia, Franța și Italia să îngreuneze negocierile.

Potrivit celor doi diplomați, Costa urmează să prezinte un nou document de negociere privind bugetul pe 21 noiembrie, înaintea unui summit special programat pentru săptămâna următoare. În timpul discuțiilor de joi, echipa lui Costa a spus și că bugetul ar putea trece prin noi reduceri. Printre domeniile vizate s-ar putea afla fondurile regionale, cunoscute drept politica de coeziune, o decizie care ar afecta grupul de state din Europa de Sud și de Est care susține menținerea acestor fonduri. Totodată, reducerile subvențiilor acordate fermierilor sunt considerate puțin probabile.

Fostul deputat prodemocrație din Macao, Au Kam San, condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare

Fostul deputat prodemocrație din Macao Au Kam San, în vârstă de 69 de ani, a fost condamnat vineri la 12 ani și șase luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, inclusiv subversiune împotriva puterii politice a statului, în primul proces de acest fel de pe teritoriul administrat de China.

Fost profesor și unul dintre foștii lideri ai mișcării prodemocrație din Macao, Au Kam San a fost arestat în iulie 2025. Autoritățile l-au acuzat că a întreținut legături cu organizații străine despre care au susținut că desfășurau activități care puneau în pericol securitatea Chinei.

Potrivit comunicatului instanței, fostul parlamentar a fost găsit vinovat de „subversiune împotriva puterii politice a statului”. Judecătorii au susținut că Au Kam San a oferit, pe o perioadă îndelungată, sprijin și cooperare unor organizații străine considerate ostile, pentru colectarea, pregătirea și difuzarea publică a unor imagini și informații cu mesaje politice considerate subversive de autorități.

Instanța a mai afirmat că fostul deputat a încercat să provoace ostilitate în rândul locuitorilor din Macao față de guvern, cu scopul de a răsturna și de a afecta sistemul fundamental al statului.

Uniunea Europeană a criticat arestarea fostului parlamentar

Uniunea Europeană a condamnat arestarea lui Au Kam San în 2025, exprimându-și îngrijorarea cu privire la „erodarea pluralismului politic” în Macao. Fostul deputat este prima persoană condamnată în baza legislației privind securitatea națională în acest teritoriu.

Macao, fostă colonie portugheză retrocedată Chinei în 1999, beneficiază de un sistem juridic propriu, bazat în mare parte pe dreptul portughez. Teritoriul a adoptat în 2009 o lege privind securitatea națională, care pedepsește infracțiuni precum trădarea, secesiunea și subversiunea împotriva autorităților centrale. Legislația a fost extinsă în 2023, autoritățile de la Beijing și din Macao invocând necesitatea prevenirii ingerințelor străine.