RAPORT: Unde se adăpostesc românii în caz că ne invadează rușii?
Într-o lume în care amenințările externe devin din ce în ce mai palpabile, întrebarea care bântuie orașul Iași este una de maximă urgență: unde s-ar adăposti locuitorii în cazul unui conflict armat? Conform unui raport alarmant al Curții de Conturi, în municipiul Iași, cu o populație de peste 271.000 de locuitori, doar 66 de adăposturi de protecție civilă sunt funcționale. Aceasta înseamnă că 97% dintre ieșeni nu au un loc sigur unde să se refugieze în caz de nevoie.
La nivel județean, situația nu este mai bună. Județul Iași, cu o populație de aproximativ 760.000 de oameni, dispune de doar 74 de adăposturi, ceea ce subliniază o criză acută de infrastructură de protecție civilă. Într-un scenariu de urgență, ieșenii ar fi nevoiți să se înghesuie în subsoluri care sunt încă utilizabile, iar la nivel național, România poate proteja doar 1,67% din populație în adăposturile considerate funcționale.
România nu își poate proteja populația în caz de conflict armat
Cu peste jumătate dintre adăposturile naționale nefuncționale și administrații locale care nu au evaluat necesarul real de protecție, România se află mult în urma standardelor moderne. În Iași, majoritatea populației ar rămâne fără un loc sigur, iar în momentul în care sirenele ar suna, doar o mică parte dintre ieșeni ar avea o șansă să ajungă într-un spațiu protejat.
La finalul anului 2023, județul Iași avea 181 de adăposturi de protecție civilă, dar capacitatea totală era de doar 18.850 de locuri, ceea ce reprezintă un procent de 2,48% din necesar. Dintre acestea, doar 9.278 de locuri sunt operative, adică 1,22%. În municipiul Iași, recensământul din 2021 arată că din cele 170 de adăposturi, capacitatea totală este de 17.819 locuri, dar capacitatea operativă este de doar 8.577 locuri, adică 3,16%. Practic, aproape 97% dintre locuitori nu ar avea unde să se adăpostească în caz de conflict armat.
Iașul: multe adăposturi pe hârtie, puține funcționale
Repartizarea adăposturilor la nivel județean evidențiază o altă problemă majoră: din cele 98 de localități, doar opt — Iași, Pașcani, Valea Lupului, Holboca, Lețcani, Podu Iloaiei, Miroslava și Sculeni — dispun de adăposturi de protecție civilă. Aceasta înseamnă că 90 de localități, inclusiv două orașe și 88 de comune și sate, nu au nici măcar un astfel de spațiu.
Conform unei informări oficiale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), capacitatea de adăpostire a scăzut considerabil în ultimii ani, în principal din cauza degradării adăposturilor existente, care au fost scoase din operativitate din lipsă de întreținere și fonduri.
Adăposturile, tot mai puține. De ce a scăzut capacitatea națională?
73% dintre toate adăposturile din țară au fost construite înainte de 1990, având astfel o vechime de peste 35 de ani. Comparativ cu 2013, numărul total de adăposturi a scăzut cu aproape o treime, ceea ce este alarmant. În 25 de județe ale României, capacitatea de adăpostire este sub 1%, iar în zece municipii reședință de județ, procentul nu depășește nici el 1%.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență subliniază că necesarul real de adăpostire nu poate fi calculat pe timp de pace, deoarece nu se știe câte persoane ar fi mobilizate sau evacuate. Cert este că infrastructura existentă este insuficientă pentru a face față unei eventuale crize.
Metro, o soluție doar teoretică
Autoritățile au căutat soluții alternative, identificând peșteri, galerii miniere, tuneluri feroviare și alte spații subterane care ar putea fi utilizate în caz de urgență. Totuși, multe dintre aceste locuri sunt la distanțe mari de zonele urbane dense, fiind mai potrivite pentru protecția bunurilor decât a oamenilor. Chiar și așa, includerea acestor spații ar putea crește capacitatea de adăpostire cu aproximativ 72.730 de persoane.
În concluzie, situația adăposturilor din România, și în special din Iași, este una critică. Fără o evaluare corectă și o reacție rapidă din partea autorităților, majoritatea populației ar rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor externe.
