Topul datornicilor la bugetul local: o radiografie a rușinii și complicității
Într-un oraș care se mândrește cu dezvoltarea sa, lista datornicilor la bugetul local este o pată de rușine pe obrazul administrației și al mediului de afaceri. Aproape 200 de firme au acumulat datorii de peste șapte milioane de lei, iar printre ele se regăsesc nume sonore, dar și instituții publice. Da, ați citit bine, chiar și instituții publice! CFR, de exemplu, figurează cu o restanță de aproape 240.000 de lei. Oare cine răspunde pentru această bătaie de joc?
Pe primul loc în acest top al rușinii se află Roua Impex SRL, cu o datorie de 1,3 milioane de lei, din care 1,1 milioane sunt în litigiu. Litigiu, desigur, un cuvânt magic care pare să fie sinonim cu „scutirea de responsabilitate” în România. Pe podium mai urcă și Dana Point, o firmă de accesorii, cu peste 200.000 de lei datorie. Și lista continuă, cu nume precum ICRTI, LVO Ana-Sierra sau Digi România, toate cu sume impresionante restante. Dar stați, că majoritatea acestor datorii sunt „în litigiu”. Ce convenabil!
Litigiile: scutul perfect pentru neplată
Litigiile par să fie noul sport național pentru firmele care nu-și plătesc datoriile. Aproape fiecare datornic din top are o parte semnificativă a sumei „în litigiu”. ICRTI, de exemplu, are 14% din datorie în litigiu, Bax Serv – 90%, iar RFKI Comercial – 70%. Este aceasta o coincidență sau o strategie bine pusă la punct pentru a tergiversa plata până la prescripție? Și ce face Primăria în acest timp? Publică liste și atât. Poate că ar fi timpul să vedem și acțiuni concrete, nu doar statistici și liste care nu schimbă nimic.
Lista albă: o rază de speranță sau doar o altă fațadă?
În paralel, Primăria publică și o „listă albă” a firmelor bun-platnice. Palas Campus, Antibiotice, Continental, Kaufland și Lidl sunt doar câteva dintre numele care își achită obligațiile la timp. Este reconfortant să vedem că există și exemple pozitive, dar întrebarea rămâne: de ce nu sunt toți tratați la fel? De ce unii pot plăti, iar alții se ascund în spatele litigiilor și al complicității administrative?
Mai mult, persoanele fizice și juridice care achită integral impozitele până la 31 martie beneficiază de o bonificație de 10%. O măsură bună, dar insuficientă pentru a combate fenomenul restanțelor cronice. Poate că ar fi timpul să vedem sancțiuni reale pentru cei care nu plătesc, nu doar liste publicate pe site-ul Primăriei.
Complicitatea administrației: între neputință și nepăsare
Este imposibil să nu ne întrebăm: ce face administrația locală pentru a recupera aceste sume? Publicarea listelor este un pas, dar este departe de a fi suficient. Unde sunt măsurile coercitive? Unde sunt procesele rapide și eficiente? Sau poate că administrația preferă să închidă ochii, sperând că timpul va rezolva problema. Într-o țară în care corupția și complicitatea sunt la ordinea zilei, această atitudine nu surprinde pe nimeni.
În timp ce datornicii își continuă activitatea fără nicio consecință, bugetul local suferă. Și cine plătește pentru asta? Cetățenii, desigur. Ei sunt cei care suportă lipsa investițiilor, drumurile proaste și serviciile publice de slabă calitate. Dar cine să-i apere pe cetățeni, când administrația pare mai preocupată să protejeze datornicii decât să-i sancționeze?
Concluzie amară: un sistem care favorizează necinstea
Lista datornicilor la bugetul local este mai mult decât o simplă statistică. Este o oglindă a unui sistem corupt și ineficient, în care cei puternici scapă nepedepsiți, iar cetățenii de rând plătesc prețul. Până când administrația locală nu va lua măsuri reale și eficiente, această situație nu se va schimba. Și, din păcate, nici încrederea cetățenilor în instituțiile publice.
