Risipitorii de la Politehnica Iași, club care pierde lejer puținele nume de valoare pe care le are. O nouă plecare de marcă, după 20 de ani de colaborare
CS Politehnica Iași, parte a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, se află în fața unei noi crize, având în vedere că continuă să piardă sportivi valoroși, ce odinioară au susținut reputația clubului. De-a lungul timpului, echipa a reușit să se mențină pe podium în competițiile interne, dar în ultimii ani a stagnat, înregistrând rezultate slabe, cu o absență notabilă de medalii la competițiile internaționale de seniori.
Recent, Politehnica Iași a înregistrat o pierdere semnificativă prin abandonul lui Vlăduț Simionescu, un sportiv cu un palmares impresionant, inclusiv două participări la Jocurile Olimpice în 2012 și 2020, unde a obținut locul IX. Acesta a intrat în clubul celor care, din diverse motive, părăsesc gruparea decimată de absențe și lipsa de suport.
Simionescu, originar din Iași și născut pe 30 aprilie 1990, a hotărât să se retragă din activitatea competițională și, în loc să devină antrenor în cadrul clubului, a optat să colaboreze cu Gruparea CSM, divergențele între cluburi și lipsa unei oferte concrete din partea Politehnicii determinându-l să facă acest pas. Pe lângă competițiile internaționale, a reușit să câștige o medalie de bronz la Europenele de tineret în 2009 și argint în 2011, demonstrându-și talentul și dedicarea față de judo.
CSM, mai agil decât CS Politehnica!
Politehnica nu a fost capabilă să rețină un sportiv atât de valoros, în contextul în care CSM Iași a profitat prompt de oportunitate, fiind în căutarea unui antrenor pentru secția de judo. Această mutare a fost binevenită nu doar pentru clubul mai bine organizat, ci și pentru tineri, care vor beneficia de expertiza unui sportiv cu experiență în domeniu. Simionescu a afirmat: „M-am despărțit cu mare greutate de Poli, clubul sufletului meu, după 20 de ani de colaborare. Nu vreau să comentez public motivele despărțirii de Politehnica. O iau de la zero la CSM, unde am două obiective: să atrag mulți copii spre judo și să obțin performanțe.” Acest angajament arată nu doar ambiția sa personală, ci și potențialul de a crește sportul în comunitate.
Irina Bulmaga, alt exemplu de abandon
Asemenea lui Simionescu, Irina Bulmaga, o altă figură de frunte în sportul ieșean și campioană europeană la șah, a ales să părăsească, de asemenea, Politehnica. Aceasta a justificat plecarea prin neînțelegeri cu conducerea clubului, denotând o lipsă de respect față de sportivi, cum ar fi neasigurarea cazarii. Deși a avut momente de succes, aceasta s-a reîntors la CSM, o alegere care subliniază încă o dată inabilitatea Politehnicii de a-și menține talentele.
Precedentul Angela Moroșanu
Povestea lui Vlăduț Simionescu și Irina Bulmaga nu este singulară, Angela Moroșanu, medaliată olimpică și o altă mare speranță a sportului românesc, având o carieră importantă, a fost nevoită de asemenea să plece de la Politehnica Iași. Aceasta a participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice și a obținut medalii internaționale, dar și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care clubul a gestionat carieră sa, situând Politehnica într-o lumină negativă în ochii sportivilor talentați.
În concluzie, CS Politehnica Iași se confruntă cu o criză de imagine și performanță, fiind nevoită să facă față, nu doar plecărilor continue ale sportivilor de valoare, dar și imaginea deteriorată în rândul potențialilor tineri sportivi. Înfruntând provocările, echipa trebuie să regândească strategia și abordarea, pentru a evita transformarea unei tradiții locale de succes într-o amintire a unei ere mai bune.
