Raport oficial: reformă obligatorie! Orașele și comunele mici se sufocă
În județul Iași, o situație alarmantă se conturează în raportul Curții de Conturi, care subliniază că niciuna dintre comunele mici nu reușește să adune 40% din bugetul necesar pentru funcționare. Această realitate îngrijorătoare a dus la includerea a șase unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) pe „lista neagră”, evidențiind o criză profundă în gestionarea resurselor locale.
Problemele financiare ale UAT-urilor
Raportul de audit al Curții de Conturi scoate în evidență dependența acestor comune de finanțarea de la bugetul de stat, ceea ce generează inegalități semnificative între UAT-uri aflate pe același nivel administrativ. Inspectorii de conturi subliniază că mecanismele actuale de alocare a resurselor financiare sunt ineficiente și nu răspund nevoilor specifice ale comunităților, ceea ce face necesară o reformă legislativă și administrativă urgentă.
Populația și resursele umane
Studiul realizat de Curtea de Conturi ia în considerare și dimensiunea populației, evidențiind comune precum Bătrâna din județul Hunedoara, cu doar 113 locuitori. În județul Iași, comunele Cucuteni, Drăgușeni, Roșcani, Grozești, Costești și Românești au populații sub cea a celui mai mic oraș din România, Băile Tușnad. Această mică dimensiune a populației contribuie la o pondere scăzută a populației active și la o rată a șomajului mai mare în comunitățile mici.
Refuzul de a deveni orașe
Deși, după 1989, 339 de UAT-uri și-au schimbat statutul, doar orașul Băneasa din județul Constanța a reușit să redevină comună. Raportul Curții de Conturi constată că, în ciuda legislației care permite unificarea administrativă a comunelor cu scăderi accentuate de populație, nu au existat demersuri concrete în acest sens. În Iași, primarii comunelor dens populate refuză să devină orașe, invocând taxe mai mari și oportunități reduse de accesare a fondurilor europene.
Dependenta de bugetul de stat
Conform datelor din 2023, 84% dintre comune au depins de finanțarea de la bugetul de stat în proporție de peste 50%. Cele mai vulnerabile sunt comunele cu mai puțin de 5000 de locuitori, iar în județul Iași, toate primăriile, cu excepția Cepleniței, au avut o dependență similară. Miroslava a condus clasamentul cu un grad de autofinanțare de 37,66%.
Cheltuielile de personal și inegalitățile
Cheltuielile de personal reprezintă o povară semnificativă, cu peste 50% din totalul cheltuielilor în 87 de comune din țară. În județul Iași, Mogoșești-Siret a raportat 51,3% din cheltuieli dedicate personalului. Totuși, atragerea de personal rămâne o provocare majoră pentru comune, care se confruntă cu presiuni financiare din cauza costurilor asociate asistenței personale pentru persoanele cu handicap grav.
Accesul la servicii esențiale
Accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază este limitat în comunitățile mici, iar în cele mai populate, acest acces rămâne inferior mediului urban. Raportul subliniază necesitatea urgentă de investiții și politici publice care să reducă inegalitățile și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii.
