BOALA SOMNULUI LA PORȚILE IAȘULUI. CAZURI MISTERIOASE, DEZMINȚIRI OFICIALE ȘI NELINIȘTEA ANULUI 1926
Articolele despre „boala somnului” publicate în presa vremii și păstrate astăzi ne oferă o incursiune într-unul dintre subiectele medicale care au stârnit interes și neliniște în anii interbelici. În primele decenii ale secolului XX, termenul „boala somnului” era frecvent folosit pentru a desemna encefalita letargică, o afecțiune neurologică rară ce a afectat milioane de oameni la nivel global, având rădăcini în epidemia post-Primul Război Mondial. Această boală era caracterizată printr-o somnolență extremă, tulburări de mișcare și modificări comportamentale, iar originile sale rămâneau adesea obscure.
În acest context, apar primele relatări din presa din România despre cazuri semnalate la Iași și în județul Dorohoi, cum ar fi cazul unei adolescente de 16 ani din mahalaua ieșeană Frumoasa, care a fost reportată ca fiind în stare de letargie timp de cinci zile. Deși știrea a captat atenția comunității, a fost rapid urmată de o dezmințire oficială. Doctorul Tănăsescu, medic primar al Iașului, a anunțat că verificările nu au confirmat existența vreunui caz recent de „boală a somnului” în oraș.
Informațiile din Timpul, ziarul „Viitorul”, publicat pe 3 iunie 1926, menționează următoarele: „Boala somnului, care acum câțiva ani a făcut și la noi în țară câteva victime, a reapărut în Iași. Din fericire, nu avem de înregistrat decât un singur caz. Fata Maria Ali, de 16 ani, din mahalaua Frumoasă, se află în letargie de 5 zile. Toate încercările medicilor de a o trezi nu au reușit până acum.” Acest raport a stârnit o panică temporară în rândul populației, cu investigații și speculații în rândul societății.
Presa din Iași, prin intermediul ziarului Lumea, a apărut rapid pentru a contrazice informațiile alarmante, oferind o asigurare că nu au fost semnalate cazuri recente de boala somnului. Într-un articol publicat două zile mai târziu, doctorul Tănăsescu preciza: „în urma unor stăruitoare inspecții, s-a constatat că în Iași nu s-au semnalat recent cazuri de boala somnului.” Aceste dezmințiri au fost menite să calmeze spiritele și să răspândească o notă de încredere în rândul cetățenilor, deja afectați de anxietăți cauzate de reportajele anterioare.
Particularitățile acestor cazuri, împreună cu relatările din județul Dorohoi, unde boala părea să afecteze copii și adulți, au surprins medicii, care au căutat să găsească explicații pentru aceste fenomene. Jurnaliștii au scris despre indivizi care adormeau pentru perioade lungi, trezindu-se doar pentru a mânca, iar apoi căzând din nou în stări de somnolență profundă. Au fost discutate diverse teorii medicale, dar majoritatea cazurilor rămâneau neexplicate.
Un alt detaliu fascinant legat de acest subiect era impactul pe care boala somnului l-a avut asupra persoanelor bogate, inclusiv soția miliardarului american Pierpont Morgan, despre care presa scria cu ironie: „Obosită de lux, de fantezie, a adormit. Doarme de mai multe zile.” Cu această viziune sarcastică, jurnaliștii întrebau retoric dacă averea uriașă a familiei va reuși să o trezească, evidențiind o prăpastie între clasele sociale de atunci.
