BNR a pus ochii pe prețurile locuințelor din România. Concluzia surprinzătoare la care a ajuns banca centrală
Banca Națională a României (BNR) a realizat o analiză detaliată a prețurilor locuințelor din România, care a generat o concluzie neașteptată pentru cei care au observat creșterea rapidă a acestora. Conform raportului publicat în iunie 2026, prețurile locuințelor sunt sub nivelul justificat de veniturile românilor, costurile creditelor și chiriile, atât pe întreg teritoriul țării, cât și în București. Această constatare este deosebit de relevantă pentru piețele imobiliare active, printre care se numără și Iașul, oraș ce beneficiază de o creditare ipotecară semnificativă, alături de București-Ilfov, Cluj, Timiș, Constanța și Brașov.
Analiza BNR a evaluat diferite metode de calcul pentru a stabili dacă prețurile locuințelor sunt supraevaluate sau subevaluate. Rezultatul a fost consistent indiferent de abordarea adoptată: „Indiferent de metodologia utilizată pentru estimarea gradului de supra/subevaluare, rezultatele indică în mod consistent o subevaluare a pieței imobiliare rezidențiale”, subliniază raportul.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că aceste evaluări vin cu un avertisment. Banca a subliniat că datele trebuie interpretate cu precauție, deoarece ele depind de metodologia utilizată și de specificitățile pieței locale. De exemplu, multe tranzacții imobiliare se desfășoară în numerar, în afara sistemului bancar, ceea ce poate distorsiona imaginea reală a pieței.
Prețurile cresc, dar mai încet decât inflația
În pofida concluziilor BNR, piața imobiliară a rămas activă la finalul anului trecut și începutul acestuia. Prețurile locuințelor au crescut cu 6,7% în ultimul trimestru din 2025 față de perioada similară a anului precedent, mai rapid decât media din zona euro și Uniunea Europeană. Cu toate acestea, când se ia în calcul inflația, prețurile reale au scăzut cu 2,6% în același interval, ceea ce sugerează că, deși costurile nominale au crescut, puterea de cumpărare a scăzut mai puțin decât ar apărea la prima vedere.
Modificările fiscale au jucat un rol crucial pe piață, cota standard de TVA crescând de la 19% la 21% în august 2025, iar eliminarea reducerii de TVA pentru prima locuință a determinat cumpărătorii să se orienteze către locuințele vechi. Aceasta a dus la o creștere mai rapidă a prețurilor cu 7,1% în cazul locuințelor vechi, comparativ cu 6% pentru cele noi în ultimul trimestru din 2025.
Iașul, printre centrele care duc greul creditării
Raportul BNR relevă că aproximativ 61% din volumul total de credite destinate achiziției de locuințe a fost acordat în principalele centre regionale, inclusiv Iașul. Aceasta evidențiază o piață locală robustă, unde calitatea creditelor a rămas bună, doar 1,5% dintre acestea fiind neperformante în martie 2026.
Totuși, raportul scoate în evidență o divergență semnificativă între diferitele regiuni, cu Ilfov având o rată de 1,8% pentru creditele neperformante, comparativ cu 0,7% în Cluj. Deși Iașul nu are o cifră specifică în raport, poziția sa printre centrele mari de creditare sugerează o piață activă și sănătoasă.
Un alt aspect important este reducerea programului „Prima Casă/Noua Casă”, care a suferit o scădere abruptă cu 21% a volumului de credite noi în martie 2026 comparativ cu anul anterior. Aceasta reflectă o tendință de shift către creditele ipotecare convenționale, a căror cerere a crescut cu 13,9% în aceeași perioadă.
BNR a realizat și o comparație între București și Constanța în ceea ce privește venitul mediu necesar pentru a obține un credit ipotecar, iar rezultatele sugerează o diferențiere clară, cu búcureștenii având un venit mediu de 1,5 ori mai mare decât necesarul, în timp ce constănțenii abia ating acest prag. În contextul pieței imobiliare în cadrul Iașului, tendințele naționale arată o temperare a activității, cu o scădere de 17,1% a tranzacțiilor imobiliare în primele trei luni din 2026 față de anul precedent.
