„Avem ieșeni descendenți ai lui”. Istoricul Laurențiu Rădvan a descoperit originea lui Giusepe de Bajardi, inginerul care a făcut prima hartă a Iașului
Prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a dezvăluit, în cadrul conferinței intitulate „De la Trieste la Iași: inginerul Giusepe de Bajardi – origine, studii și evoluție profesională”, care a avut loc pe 12 martie 2026 la Palatul Braunstein, detalii semnificative despre originile istoricului Giusepe de Bajardi, un nume crucial în istoria urbană a Iașului. Bajardi este recunoscut mai ales pentru realizarea planului orașului Iași din 1819, care a fost primul plan cartografic desenat de un inginer local, precum și pentru o hartă a Moldovei din 1842 care ilustrează comunitățile catolice.
„Planul orașului Iași, elaborat în 1819, este deosebit de prețios, reprezentând primul demers de acest tip efectuat de un inginer local, la comanda autorităților locale. Spre deosebire de hărțile realizate de ruși sau austrieci, care aveau scopuri diferite și erau ulterior trimise în capitalele lor, planul nostru are o valoare istorică inestimabilă”, a declarat Laurențiu Rădvan. Harta realizată de Bajardi a devenit un instrument fundamental pentru cercetători, iar Aurica Ichim, directoarea Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași, a subliniat importanța acesteia în documentarea istoriei orașului.
Un mister persistent a fost originea lui Giusepe de Bajardi, aspect pe care Rădvan l-a investigat timp de trei ani. Deși numele său apărea frecvent în studii, sursele nu ofereau detalii concludente privind locul său de naștere. În final, cercetările au relevat că inginerul provenea din Trieste, un port din Imperiul Habsburgic la acea vreme. Această descoperire a fost confirmată de documente de arhivă care atestau faptul că Bajardi provenea dintr-o familie nobilă stabilită în această regiune din anul 1290.
Un aspect remarcabil este faptul că astăzi încă există descendenți ai familiei Bajardi care locuiesc în Iași. „Avem ieșeni care se revendică din Giusepe de Bajardi și care fac parte din a șaptea generație de descendenți”, a explicat istoricul, subliniind că puțini din România pot demonstra o astfel de continuitate istorică.
Cariera profesională a lui Bajardi a fost amplificată de pregătirea sa tehnică, obținută la o școală nautică din Trieste, dar și de perioada de aproape două decenii în care a lucrat în Basarabia între 1821 și 1839. După întoarcerea sa în Moldova, inginerul a interacționat cu elitele politice ale vremii, inclusiv cu domnitorii Mihail Sturdza, Ioniță Sandu Sturdza și Scarlat Callimachi.
Importanța lucrării lui Giusepe de Bajardi nu se limitează doar la realizările personale; planul său din 1819 oferă o viziune detaliată asupra orașului Iași și a infrastructurii sale înainte de modernizarea radicală ce a avut loc în prima jumătate a secolului al XIX-lea, după implementarea Regulamentului Organic din 1831-1832. Rădvan a concluzionat că această hartă este nu doar o simplă reprezentare geografică, ci un document istoric valoros care reflectă dezvoltarea urbană a Iașului în contextul vremii sale.
