Grupul de la Vișegrad solicită Bruxelles-ului flexibilitate și fonduri suplimentare pentru renunțarea la energia rusească
Slovacia și Ungaria au cerut Comisiei Europene mai multă flexibilitate în aplicarea măsurilor de eliminare treptată a importurilor de gaze rusești și finanțare suplimentară pentru dezvoltarea infrastructurii energetice. Potrivit celor două state, renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai dificilă și mai costisitoare din cauza poziției geografice și a dependenței de rutele actuale de aprovizionare.
Solicitările au fost formulate în contextul în care prețurile ridicate la electricitate din Europa generează îngrijorări legate de abandonarea energiei rusești. Slovacia a explicat că, în trecut, a reprezentat un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa, iar acum riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, având în vedere că livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, conform planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava, la care a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală doresc ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze și cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European. Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisia Europeană recunoaște presiunea asupra consumatorilor
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală și a afirmat că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să îi ajute pe cetățeni fără a afecta obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili. Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare: potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Ungaria și Slovacia contestă planul UE de renunțare la energia rusească
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE. Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei, susținând că eliminarea treptată a energiei rusești ar plasa industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre. O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
