Violențele din Franța rescriu calculele politice pentru alegerile din 2027
Valul de jafuri și violențe care a cuprins Franța în cursul weekendului ar putea modifica raportul de forțe în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, într-un context în care principalii candidați încearcă să își ajusteze discursul la o criză de ordin public tot mai amplă.
Marine Le Pen, candidata extremei drepte, încearcă să valorifice situația pentru a se poziționa drept candidata capabilă să restabilească ordinea și respectarea legii. Abordarea implică însă și riscuri, întrucât mulți alegători o percep drept o figură politică puternic polarizantă, iar o eventuală victorie a sa în 2027 ar putea adânci diviziunile sociale scoase la iveală de revolte.
Chiar și adversarii săi recunosc avantajul pe care criza i-l oferă. Eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau a declarat că violențele de sâmbătă „avantajează extrema dreaptă”, afirmând într-un interviu că aceasta se învârte în jurul violențelor „ca niște vulturi”. Duminică, Le Pen a susținut un discurs adresat francezilor, prezentându-se drept candidata unei „Franțe pacificate”.
Jordan Bardella, președintele Rassemblement National, a adoptat un ton și mai dur, susținând că formațiunea sa este singura capabilă să restabilească ordinea și avertizând că jafurile ar putea lua amploare. Totuși, dacă violențele continuă sau se agravează, situația s-ar putea întoarce împotriva partidului, acuzat de-a lungul timpului că alimentează tensiunile sociale. Charles-Henri Gallois, unul dintre consilierii lui Bardella, a declarat că unii consideră că situația demonstrează că vor izbucni revolte dacă RN ajunge la putere, dar că el nu împărtășește această opinie.
Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale și posibil adversar al lui Le Pen în turul al doilea, se află într-o poziție dificilă: încearcă să își mențină sprijinul pentru protestatari, dar și să se distanțeze de actele de violență. Partidul său, Franța Nesupusă, a susținut protestele elevilor care au precedat revoltele din weekend, iar mai mulți reprezentanți ai stângii radicale au participat la acțiuni, criticând presupuse abuzuri ale poliției. În competiția pentru conducerea stângii, dintre Mélenchon și eurodeputatul Raphaël Glucksmann, primul a reușit până acum să atragă mai multă atenție, însă violențele ar putea slăbi poziția stângii radicale, mai ales după ce Guvernul și adversarii politici au acuzat-o că a contribuit la agravarea situației.
Pentru Édouard Philippe, candidat de centru-dreapta la președinție, revoltele reprezintă de asemenea o problemă. Fostul prim-ministru încearcă să se distanțeze de Emmanuel Macron, criticat pentru lipsa unei reacții ferme, dar ar putea profita de criză pentru a demonstra că este capabil să conducă țara și pentru a răspunde criticilor privind lipsa de energie a campaniei sale. Considerat candidatul centrist cu cele mai mari șanse de a învinge extrema dreaptă, Philippe a stagnat în sondaje în ultimele luni. El l-a criticat dur pe președinte după discursul televizat de duminică seară, în care acesta nu a anunțat nicio măsură concretă pentru gestionarea crizei.
Raphaël Glucksmann, eurodeputat care la începutul lunii a câștigat alegerile interne ale Partidului Socialist și a devenit candidatul de centru-stânga, se confruntă cu primul său test politic important. Luni, el a adoptat o poziție mult mai fermă decât Mélenchon, declarând jurnaliștilor că „este insuportabil ca hoarde de jefuitori să atace simbolurile statului”. Glucksmann l-a acuzat pe Mélenchon că reprezintă „o rampă de lansare” pentru Marine Le Pen, care ar putea deveni „beneficiara haosului”.
Emmanuel Macron se confruntă cu un val de critici după discursul televizat de duminică seară, în care s-a adresat francezilor fără să anunțe măsuri concrete pentru oprirea violențelor. Președintele a promis că persoanele care au provocat distrugeri vor răspunde pentru faptele lor și a cerut „răspunsuri clare” privind motivele pentru care protestele au degenerat. Lipsa unei reacții ferme ar putea să îi afecteze ultimele luni de mandat; un oficial regional a declarat că acesta este „rupt de realitate”.
Luni, prim-ministrul Sébastien Lecornu a anunțat restricții de circulație pe timpul nopții în anumite zone, limitarea deplasărilor și interzicerea manifestațiilor publice. Cu toate acestea, o nouă zi de proteste a fost deja anunțată pentru sâmbăta viitoare, iar există temeri că manifestațiile s-ar putea transforma într-o mișcare de protest de lungă durată, asemănătoare celei a „Vestelor Galbene” din 2018 și 2019. Dacă protestele vor continua, criza ar putea deveni unul dintre principalele subiecte ale campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2027.
