António Costa propune noi taxe europene pentru a proteja bugetele naționale
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat miercuri, la Berlin, că Uniunea Europeană trebuie să își creeze noi resurse proprii de venit pentru a evita creșterea contribuțiilor pe care statele membre le transferă anual la bugetul comun. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz.
„Nu putem cere mai mult statelor membre. Trebuie să creăm noi resurse proprii pentru a proteja bugetele naționale”, a afirmat Costa, adăugând că „toate bugetele naționale trebuie respectate”.
Germania cere reduceri de sute de miliarde de euro din bugetul UE
Poziția lui Costa vine în contextul în care negocierile pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 intră într-o etapă decisivă. Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu circa 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Germania consideră suma prea mare. Cancelarul Friedrich Merz a reiterat că dorește reducerea propunerii Comisiei cu „câteva sute de miliarde de euro”, argumentând că majorarea este imposibil de susținut deoarece, în cele din urmă, „contribuabilul european trebuie să plătească factura”.
Berlinul nu este singur. Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au adoptat la sfârșitul lunii august o poziție comună prin care cer un buget european „accesibil și viabil” și o prioritizare a cheltuielilor pentru securitate și apărare, competitivitate, migrație și suveranitate. Germania se opune inclusiv unei noi runde de împrumuturi comune ale UE.
Cinci noi surse de venit propuse de Comisia Europeană
Soluția susținută de Bruxelles este extinderea așa-numitelor „resurse proprii” ale Uniunii Europene — venituri care intră în bugetul UE prin mecanisme stabilite la nivel european și reduc suma care trebuie acoperită prin contribuțiile statelor membre raportate la venitul național brut.
Comisia Europeană a propus cinci noi surse importante de venit: o parte din veniturile sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS); venituri din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM); o contribuție calculată în funcție de cantitatea de deșeuri electronice necolectate; o resursă bazată pe accizele la tutun; o contribuție anuală a companiilor mari care operează pe piața europeană.
Potrivit Consiliului UE, pachetul propus ar genera aproximativ 58,2 miliarde de euro suplimentar pe an, la prețurile din 2025. Comisia estimează aproximativ 9,6 miliarde de euro anual din componenta ETS, 15 miliarde din mecanismul pentru deșeurile electronice, 11,2 miliarde din componenta privind tutunul și 6,8 miliarde de euro din noua contribuție a companiilor mari.
De ce contează discuția și pentru România
Bucureștiul are interesul ca viitorul buget european să rămână suficient de mare pentru a finanța politica de coeziune, agricultura, infrastructura și investițiile, domenii din care România beneficiază masiv. Pe de altă parte, România contribuie, asemenea tuturor statelor membre, la finanțarea bugetului Uniunii.
Dacă necesarul de bani al Bruxellesului crește fără introducerea unor noi resurse proprii, diferența trebuie acoperită într-o măsură mai mare prin contribuțiile naționale. Noile resurse proprii nu înseamnă însă că banii apar fără costuri. În funcție de mecanism, povara poate ajunge asupra companiilor, anumitor sectoare economice sau indirect asupra consumatorilor, motiv pentru care fiecare nouă sursă de venit provoacă negocieri dure între capitale.
Context politic tensionat la Berlin
Întâlnirea Costa-Merz a avut loc la numai câteva zile după victoria partidului de extremă dreapta Alternative für Deutschland în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt. Mai mulți diplomați europeni consideră că rezultatul ar putea determina Berlinul să adopte o poziție și mai dură în negocierile bugetare, într-un moment în care cheltuielile UE au devenit teme sensibile în politica internă germană.
Germania este cel mai important contributor la bugetul comunitar, iar poziția Berlinului va cântări decisiv în compromisul final. Costa insistă însă că există cheltuieli care nu mai pot fi gestionate eficient exclusiv la nivel național, invocând apărarea și competitivitatea europeană.
Următorul moment important: summitul din octombrie
Costa a indicat anterior că summitul liderilor europeni programat pentru 15 octombrie ar trebui să reducă numărul variantelor de noi resurse proprii aflate pe masa negocierilor și să identifice taxele sau contribuțiile care ar putea obține sprijinul statelor membre.
Liderii europeni încearcă să ajungă la un compromis asupra bugetului 2028-2034 până la sfârșitul acestui an. Negocierea este complicată și de regula adoptării: cadrul financiar multianual trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de state membre, cu acordul Parlamentului European, iar modificările sistemului de resurse proprii pot necesita și ratificare la nivel național.
