UE pregătește un mecanism de protecție pentru viitoarele state membre
Uniunea Europeană pregătește o schimbare majoră a regulilor aplicabile viitoarelor state membre. Conform unei propuneri a Comisiei Europene, țările care vor adera în următorul val ar putea intra într-un mecanism special de protecție care să permită Bruxellesului să reacționeze rapid în cazul unor derapaje privind statul de drept, democrația și valorile fundamentale ale UE.
Mecanismul ar putea fi aplicat în primii 15 ani după aderarea unui stat. În cazurile grave, noul membru ar putea pierde temporar dreptul de vot în Consiliul UE, iar anumite fonduri europene ar putea fi suspendate. Comisia insistă că nu este vorba despre o perioadă în care noul stat ar avea un statut inferior, ci despre un instrument temporar, țintit și reversibil.
Lecția Ungariei și limitele articolului 7
Măsura este gândită pentru a preveni repetarea situației create de Ungaria lui Viktor Orbán, unde conflictele cu Bruxellesul au ajuns să afecteze deciziile întregii Uniuni. Dreptul de veto permite unui singur stat să blocheze anumite decizii care necesită unanimitate, iar experiența Ungariei și, anterior, a Poloniei a arătat limitele mecanismului prevăzut de articolul 7 din tratatele europene.
Articolul 7 permite suspendarea unor drepturi ale unui stat membru care încalcă grav valorile UE, însă procedura este extrem de dificilă și nu a dus până acum la suspendarea dreptului de vot al unui stat. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a explicat că Bruxellesul are nevoie de instrumente mai rapide decât această procedură.
Ucraina și Republica Moldova, în centrul noii extinderi
Propunerile apar într-un moment în care UE își pregătește cea mai importantă extindere din ultimii ani. Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate în prezent principalele candidate aflate în avans, iar în cazul Republicii Moldova și al Ucrainei negocierile de aderare au avansat în 2026. Comisia pregătește inclusiv foi de parcurs pentru cele patru state.
Pentru Bruxelles, extinderea nu mai este privită doar ca un proiect economic. Războiul din Ucraina a schimbat radical calculul geopolitic, iar Marta Kos a descris extinderea drept un interes strategic al Uniunii, avertizând asupra influenței Rusiei și Chinei în Europa de Est și în Balcanii de Vest. Ideea este ca statele candidate să fie apropiate treptat de UE chiar înainte de aderarea deplină, prin integrare progresivă în sectoare precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea, beneficiile urmând să depindă de progresul reformelor.
Reforma deciziilor în perspectiva unei Uniuni extinse
Problema nu este doar comportamentul viitoarelor state membre. O Uniune cu 30, 35 sau chiar mai multe țări ar putea deveni mai dificil de administrat cu actualele mecanisme de decizie. Comisia propune, de aceea, și extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în anumite domenii, printre care unele decizii privind sancțiunile, combaterea fraudei fiscale și anumite politici energetice. În plus, viitoarele state membre ar putea accepta temporar să nu blocheze prin unanimitate anumite decizii privind extinderea UE sau dispute bilaterale.
Toate aceste schimbări trebuie însă negociate și aprobate de actualele state membre. Regula celor 15 ani nu este încă o lege europeană și nici o condiție deja aplicată Ucrainei sau Republicii Moldova, ci o propunere a Comisiei Europene care ar urma să fie negociată înaintea viitoarelor aderări.
