UE accelerează pregătirea de noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea alegerilor din Franța
Uniunea Europeană și Ucraina își intensifică demersurile pentru pregătirea unor noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul în care alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027, ar putea schimba echilibrul politic în cadrul blocului comunitar. Oficialii europeni evaluează riscul ca o eventuală victorie a lui Marine Le Pen să împiedice adoptarea unor noi măsuri împotriva Moscovei.
Februarie 2027 ar putea reprezenta ultima ocazie pentru adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, au indicat surse implicate în discuțiile dintre UE și Ucraina. Îngrijorarea oficialilor europeni derivă din faptul că apropierea scrutinului francez va complica negocierile, iar o schimbare de poziție a Parisului ar putea bloca noi măsuri.
Dreptul de veto al statelor membre, un factor decisiv
Sancțiunile europene necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale UE, ceea ce conferă fiecărei țări drept de veto. În cazul în care Marine Le Pen ar ajunge la conducerea Franței, Parisul ar putea utiliza acest drept pentru a bloca noi sancțiuni împotriva Moscovei.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat 22 de pachete de sancțiuni. Cel mai recent, aprobat pe 12 octombrie 2026, a adăugat aproximativ 1.600 de persoane și organizații rusești pe lista sancțiunilor europene, care cuprinde acum aproape 4.600 de persoane și entități.
Poziția lui Marine Le Pen față de sancțiuni
Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, este considerată în prezent favorită pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța. Ea s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor europene impuse Rusiei și a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un „hara-kiri economic”.
Săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Bruxelles, Le Pen și-a reafirmat poziția: „Am avut dreptate când am spus că sancțiunile nu vor avea niciun efect asupra Rusiei”. Poziția sa provoacă îngrijorare la Bruxelles, deoarece Franța este unul dintre statele cu cea mai mare influență în Uniunea Europeană, iar schimbarea conducerii politice ar putea modifica sprijinul acordat Ucrainei.
Ucraina încearcă să accelereze negocierile de aderare
Autoritățile de la Kiev încearcă, de asemenea, să facă progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană înaintea alegerilor prezidențiale franceze. Un obiectiv important este deschiderea grupurilor de capitole de negociere, cunoscute drept „clustere”, care reunesc domeniile în care Ucraina trebuie să își adapteze legislația și instituțiile la regulile Uniunii Europene.
Negocierile de aderare sunt împărțite în șase grupuri, fiecare cuprinzând mai multe domenii. Ucraina a deschis negocierile pentru justiție și funcționarea instituțiilor democratice în iunie 2026, pentru relațiile externe în iulie, iar pe 13 octombrie a început discuțiile privind piața internă și competitivitatea economică. Oficialii ucraineni se tem că Marine Le Pen ar putea bloca și aceste negocieri dacă ajunge la conducerea Franței.
Kievul cere recunoașterea importanței strategice a aderării
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Vsevolod Chentsov, a declarat că Ucraina nu solicită tratament preferențial, ci recunoașterea importanței strategice a aderării sale. „Nu cerem scurtături. Cerem însă ca statele membre să înțeleagă și să aprecieze importanța momentului geopolitic”, a spus Chentsov.
Oficialul ucrainean a recunoscut că reformele și respectarea legislației europene sunt necesare pentru aderarea la UE, dar a cerut statelor membre să țină cont și de contribuția Ucrainei la securitatea Europei. „Prin sprijinirea Ucrainei și prin investițiile în această țară, în sens larg, UE investește în propria securitate”, a explicat vicepremierul ucrainean.
Kievul pregătește și un document prin care încearcă să o convingă pe Marine Le Pen că experiența Ucrainei în combaterea amenințărilor rusești poate contribui la securitatea Europei. Autoritățile ucrainene au avertizat că Rusia își dezvoltă capacitățile de război hibrid, care pot provoca instabilitate politică, socială și tehnologică fără atacuri militare directe.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski speră că o mai bună înțelegere a avantajelor cooperării militare dintre Ucraina și statele europene ar putea schimba poziția lui Marine Le Pen. Potrivit lui Zelenski, politiciana franceză nu cunoaște încă în detaliu toate aspectele cooperării în domeniul apărării dintre Ucraina și statele europene, pe care a descris-o drept „avantajoasă pentru ambele părți”.
