Depopularea din Europa de Est și radicalizarea politică: concluziile unui studiu de cinci ani
Depopularea localităților și retragerea sprijinului din partea statului contribuie la radicalizarea politică în Europa de Est, arată o cercetare realizată de Universitatea Oxford, desfășurată pe parcursul a cinci ani.
Studiul a analizat situația comunităților afectate de depopulare, lipsa investițiilor și reducerea serviciilor publice în mai multe regiuni din Europa de Est, Caucaz și Rusia. Cercetătorii au studiat comunități din regiunile de frontieră ale Letoniei, zonele muntoase ale Armeniei, centrul Ucrainei și Orientul Îndepărtat al Rusiei.
Potrivit autorilor, tranziția de la socialism la capitalism a contribuit la declinul economic al multor localități, în condițiile în care investițiile și resursele au fost concentrate în alte zone, în special în orașele mari.
Sentimentul de abandon, factor al radicalizării
Una dintre principalele concluzii ale cercetării este că declinul comunităților nu reprezintă doar o consecință inevitabilă a schimbărilor economice, ci este influențat și de deciziile politice. Cercetătorii au constatat că sentimentul de abandon contribuie la radicalizarea politică, atât în rândul persoanelor cu orientări de stânga, cât și al celor de dreapta.
În unele comunități, locuitorii consideră că refacerea unor foste imperii sau consolidarea puterii militare ar putea reprezenta soluții pentru problemele economice și sociale cu care se confruntă.
Un alt factor important este emigrația. Lipsa locurilor de muncă și a oportunităților economice determină numeroși locuitori să plece în Europa de Vest, în căutarea unor condiții de viață mai bune. Potrivit cercetării, măsurile adoptate de autoritățile locale pot îmbunătăți calitatea vieții, dar nu sunt suficiente pentru a inversa declinul economic și demografic. Problemele legate de locurile de muncă, libertatea de circulație și serviciile publice necesită schimbări mai ample.
Relevanța concluziilor pentru Europa de Vest
Dace Dzenovska, coordonatoarea proiectului și specialistă în antropologia migrației la Universitatea Oxford, a explicat că rezultatele cercetării pot ajuta la înțelegerea problemelor cu care se confruntă și alte comunități europene.
„Deși cercetarea se concentrează asupra a ceea ce numim «depopularea și abandonul post-socialist», aceasta poate oferi o perspectivă asupra localităților «lăsate în urmă» din întreaga Europă. De exemplu, de ce dezindustrializarea duce la emigrație în Europa de Est, în timp ce în Anglia, în localități precum Blackpool, a dus la concentrarea sărăciei? Prin înțelegerea vieții din alte locuri, antropologia ne invită să reflectăm critic asupra propriei societăți”, a declarat cercetătoarea.
Potrivit autorilor studiului, experiențele acestor comunități pot explica nemulțumirea față de autorități și interesul pentru alternative politice radicale în rândul oamenilor care consideră că nu mai au perspective pentru un viitor mai bun.
Dzenovska a subliniat că, spre deosebire de perioadele anterioare, când comunitățile aflate în dificultate puteau beneficia de integrarea în economia de piață și de extinderea sistemelor de protecție socială, astăzi unele localități pierd accesul atât la investiții, cât și la sprijinul statului. „Unii oameni pot pleca, în timp ce alții sunt nevoiți să rămână. Acest lucru face ca experiența actuală a depopulării și abandonului să fie profund diferită de cea din trecut”, a explicat cercetătoarea.
