6.3 C
România
vineri, mai 1, 2026

Omenirea se află la limita unei crize alimentare din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz.

Omenirea pe marginea unei crize alimentare severe din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

În contextul actual al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, atenția globală este concentrată în principal asupra transportului de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG). Cu toate acestea, experții subliniază că, pe lângă impactul sectorului energetic, o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera și o criză alimentară majoră la nivel mondial. Această rută maritimă nu este esențială doar pentru resursele energetice, ci și pentru importurile de îngrășăminte, cruciale pentru producția agricolă globală. Statele din Golf sunt profund dependente de această strâmtoare pentru a asigura aprovizionarea cu alimente.

Îngrășămintele pe bază de azot din Golful Persic: o resursă vitală pentru agricultură

Conform datelor prezentate de Signal Group, țările din Golful Persic contribuie semnificativ la comerțul global cu îngrășăminte esențiale, generând aproximativ 20% din totalul acestuia, inclusiv amoniacul, fosfații și sulful. În mod particular, ureea, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, își are sursa principală în această regiune, Qatarul furnizând aproximativ 10% din necesarul global. Orice perturbare în livrările acestor resurse ar putea avea consecințe devastatoare asupra producției agricole internaționale.

Tensiunile actuale și efectele asupra producției

Tensiunile din regiune au început deja să afecteze producția industrială agricolă. De exemplu, compania QatarEnergy a fost nevoită să suspendă temporar activitatea la complexul industrial Ras Laffan, unul dintre cele mai mari huburi globale pentru LNG și îngrășăminte, din cauza atacurilor iraniene. Acest incident a dus la perturbarea livrărilor a sute de mii de tone de nutrienți agricoli, esențiali pentru fermieri.

Consecințele pe termen lung ale conflictului din Iran

Conflictul din Iran aduce un nou șoc asupra securității alimentare globale, fiind considerat cel de-al treilea mare astfel de eveniment în ultimii șase ani, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia din 2022. De la începutul actualului conflict, prețurile îngrășămintelor au crescut între 10% și 30%, rămânând, totuși, sub nivelurile record atinse în urma invaziei ruse.

Impactul unei posibile blocări de 30 de zile

Expertiza UNCTAD indică că aproximativ 1,33 milioane de tone de îngrășăminte sunt exportate lunar prin Strâmtoarea Ormuz. O blocare a acestei rute pentru o perioadă de 30 de zile ar avea un impact devastator asupra culturilor care depind de fertilizanți pe bază de azot, precum porumbul, grâul și orezul, compromițând astfel randamentele agricole globale.

Riscurile în lanț ale livrărilor afectate

Analiștii prevăd că lipsa livrărilor de îngrășăminte ar putea bloca progresiv lanțurile de aprovizionare globale. Producătorii mari, precum Rusia, China, Statele Unite și Maroc, au capacități de producție limitate, ceea ce împiedică compensarea rapidă a deficitului. În plus, China a impus restricții asupra exportului anumitor îngrășăminte, care ar putea fi impactate de aceste noi condiții.

Țările cele mai vulnerabile la o criză alimentară

Creșterea prețurilor petrolului ar putea intensifica problemele de securitate alimentară, afectând în mod special țările care depind de importuri. India, care obține două treimi din îngrășămintele sale din Golful Persic, este printre cele mai expuse. De asemenea, Brazilia, un exportator major de produse agricole, își asigură o proporție semnificativă de îngrășăminte din aceleași surse, iar o întrerupere a livrărilor ar putea afecta grav producția de soia și porumb.

Securitatea alimentară în perspective

Pe termen lung, Africa Subsahariană ar putea deveni cea mai afectată, având în vedere utilizarea insuficientă a îngrășămintelor în multe țări africane, unde fermierii deja se confruntă cu dificultăți. Chiar și o modestă creștere a prețurilor ar putea încuraja reducerea utilizării îngrășămintelor, generând recolte mai mici și intensificând problema foametei. În același timp, țările din Golf, care depind de importurile de 80% până la 90% din alimentele consumate, ar putea experimenta consecințe catastrofale în cazul unei blocări durabile a Strâmtorii Ormuz.

Related Articles

Stay Connected

- Advertisement -spot_img

Latest Articles