Oana Țoiu a primit aviz favorabil pentru funcția de ministru de Externe
Oana Țoiu, propusă pentru funcția de ministru de Externe în Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a primit marți aviz favorabil în cadrul audierilor din Parlament, cu 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Audierea s-a desfășurat în Comisia pentru Politică Externă, alături de Comisiile pentru Afaceri Europene și pentru Românii de Pretutindeni.
După audiere, Oana Țoiu a declarat că rezultatul votului reprezintă un „semn de încredere”, pe care îl tratează ca pe o confirmare a politicii externe a României și a muncii diplomaților români. „Într-adevăr, votul majoritar și avizul favorabil este un semn de încredere, dar aș trata asta ca un semn de încredere în politica externă a României, în munca extraordinară pe care o fac diplomații României și mai ales în dreptul meu, ca nivel de așteptări”, a afirmat ea.
Priorități privind resursele pentru diplomați și Legea Salarizării Unitare
Oana Țoiu a făcut observații referitoare la adoptarea Legii Salarizării Unitare, despre care a spus că ar trebui să asigure resurse corespunzătoare pentru diplomații români. „Lucrul principal pe care vreau să-l spun este că acest vot astăzi în Comisie, cât și importanța din ce în ce mai mare pe care o acordă Parlamentul Politicii Externe, chiar dacă asta uneori se transformă în conflicte politice, ar trebui să se transfere și în votul pe care îl așteptăm de la Parlament pentru Legea Salarizării Unitare, care să acorde resurse demne potrivite și diplomaților români, atât în serviciu exterior, cât și aici, în București”, a declarat ea.
Negocieri importante pentru România
Oana Țoiu a subliniat că diplomații români sunt implicați în negocieri și acorduri cu impact major asupra României, dând ca exemplu negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, în cadrul cărora aproximativ 60 de miliarde de euro ar putea reveni României în urma negocierilor bilaterale. Ea a menționat că, anul acesta, au fost finalizate 40 de acorduri bilaterale cu alte țări, cu aportul diplomaților din Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul muncii.
Potrivit acesteia, România are cea mai mare proporție a cetățenilor europeni care lucrează în alt stat al Uniunii Europene decât cel în care s-au născut, ceea ce face esențială existența acordurilor în domenii precum diplomația culturală, economică, energia, apărarea și securitatea.
Coordonarea între instituții și direcția politicii externe
Oana Țoiu a apreciat activitatea Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, despre care a spus că a reușit să coordoneze ministere cu portofolii diferite, aflate în responsabilitatea unor partide politice diferite, și să mențină o bună relație între Guvernul României și administrația prezidențială, aspecte esențiale în negocierea cadrului financiar multianual și în domeniul securității și apărării.
În privința votului final pentru Guvernul Mureșan, care are loc miercuri, Oana Țoiu a spus că rezultatul avizului din comisie nu poate fi transferat automat la votul din plen, întrucât nu toți deputații și senatorii au fost prezenți la lucrări, iar componența politică a prezenței în plen ar putea fi diferită.
Ea a mai precizat că discuțiile din comisie s-au concentrat asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze politica externă a României, despre poziția țării în UE și NATO și despre relațiile cu state din alte regiuni. „Discuția pe care am avut-o în ultima oră în Comisia pentru Politică Externă a fost despre o diplomație de care România are nevoie, una în care România stă cu spatele drept în orice negociere și urmărește interesul național”, a declarat ea.
Relațiile de vecinătate și proiectele energetice
Un alt subiect discutat în cadrul audierii a fost reprezentat de relațiile de vecinătate ale României. Oana Țoiu a vorbit despre proiectele de conectivitate cu Republica Moldova, menționând primul pod construit cu Republica Moldova după 60 de ani și conectarea sistemului energetic românesc cu cel al vecinilor.
Ea a afirmat că proiectele energetice strategice pot consolida poziția României ca furnizor de energie, dând ca exemple refacerea reactorului 1 de la Cernavodă, construcția reactoarelor 3 și 4 și proiectul Neptun Deep, care din 2027 ar urma să întărească rolul României ca producător principal de gaze din Uniunea Europeană. Potrivit Oanei Țoiu, aceste proiecte trebuie continuate indiferent de componența politică a viitorului guvern.
