Giorgia Meloni își înregistrează vocea ca marcă sonoră la nivelul Uniunii Europene
Premierul italian Giorgia Meloni a depus luni o cerere la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru înregistrarea vocii sale ca marcă sonoră. Înregistrarea constă într-o frază rostită de două ori: „Eu sunt Giorgia Meloni, eu sunt Giorgia Meloni”.
Cererea a fost pregătită de compania Praxi, care s-a ocupat anterior și de înregistrarea unor mărci sonore asociate vocilor actorului Luca Ward și cântăreței Giusy Ferreri. Potrivit unui consultant al companiei, scopul principal este descurajarea fraudelor bazate pe imitarea vocii unor persoane publice, iar măsura ar putea contribui totodată la consolidarea notorietății acesteia.
Ce protejează, de fapt, o marcă sonoră
Experții în proprietate intelectuală citați de publicația italiană Il Post consideră că marca sonoră este un instrument creat în primul rând pentru protejarea produselor și serviciilor comerciale. Printre exemplele cunoscute se numără răgetul leului folosit de Metro-Goldwyn-Mayer, sunetul „tudum” al Netflix sau muzica de pornire a sistemului Windows 95, compusă de Brian Eno.
În cazul lui Meloni, cererea include clase de servicii legate de divertisment și producție artistică, conținut digital, dar și organizarea de manifestări politice. Această din urmă componentă sugerează că măsura ar putea viza și utilizarea neautorizată a vocii sale în campanii electorale.
Un profesor de drept comercial citat de publicația italiană apreciază că înregistrarea transmite mai degrabă un semnal politic: acela că Meloni încearcă să limiteze folosirea numelui și vocii sale pentru răspândirea unor mesaje false. Totuși, experții consideră că marca sonoră nu este instrumentul juridic ideal pentru acest obiectiv.
De ce măsura nu oprește deepfake-urile
Există o diferență importantă între protejarea unei mărci sonore și protejarea vocii unei persoane. Protecția juridică a mărcii se referă la înregistrarea concretă: fraza, timbrul, intonația, cadența și modul în care acestea apar în înregistrare. Marca nu oferă automat control asupra oricărui mesaj generat artificial cu vocea lui Meloni.
De exemplu, folosirea unei voci imitate pentru a rosti o altă frază nu ar constitui, în sine, o încălcare a mărcii sonore înregistrate. Înregistrarea nu împiedică clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale, tehnologie care poate reproduce timbrul și inflexiunile unei persoane și poate genera mesaje pe care aceasta nu le-a rostit niciodată.
Măsura ar putea avea totuși un efect de descurajare în rândul persoanelor care nu cunosc exact limitele protecției juridice. Efectul este însă considerat mult mai limitat în cazul organizațiilor specializate în producerea și distribuirea de deepfake-uri și dezinformare.
Italia are deja instrumente juridice împotriva deepfake-urilor
Experții consideră că înregistrarea mărcii sonore nu este nici singura, nici cea mai potrivită formă de protecție a vocii unei persoane. Vocea este protejată și prin regulile privind dreptul la imagine și drepturile de autor, iar atunci când este considerată un identificator biometric intră și în sfera protecției datelor personale.
Din 2025, Italia dispune și de o prevedere penală referitoare la deepfake-uri. Articolul 612-quater din Codul Penal poate sancționa anumite astfel de fapte cu până la cinci ani de închisoare. În cazul unei eventuale clonări neautorizate a vocii lui Meloni, această legislație ar putea fi mai relevantă decât protecția oferită de marca sonoră.
Prin urmare, înregistrarea „Eu sunt Giorgia Meloni” nu poate bloca tehnologia capabilă să reproducă vocea premierului italian. Miza este mai degrabă juridică și preventivă: să ofere încă un instrument împotriva utilizărilor comerciale neautorizate și să transmită un semnal celor care ar încerca să folosească vocea sa în mod fraudulos.
