Explicația unui „mister” pe piața petrolului. De ce prețurile nu au explodat în ciuda blocajului din Strâmtoarea Ormuz
Una dintre cele mai captivante întrebări legate de economia mondială este motivul pentru care piața petrolului a rămas neobișnuit de stabilă în fața unuia dintre cele mai severe șocuri de aprovizionare din istorie, conform analizei realizate de CNN, citată de news.ro.
Strâmtoarea Ormuz, strategică pentru transportul de petrol, se confruntă de trei luni cu un conflict militar grav, un scenariu de coșmar care părea de neimaginat înainte de escaladarea războiului cu Iranul. Traficul efectiv în acea zonă a fost estimat la un dram de 15% din volumul pre-conflict, bazat pe datele furnizate de raportul JPMorgan.
Cu toate acestea, deși analiștii se temeau de scumpiri drastice, prețurile contractelor futures pe petrol nu au crescut la nivelurile temute. O posibilă explicație este faptul că o cantitate semnificativă de țiței „scapă” prin dubla blocadă a Strâmtorii Ormuz, ceea ce permite sistemului energetic global să absoarbă și să gestioneze această criză istorică. Petrolierele care transportă aceste „fluxuri clandestine” ar putea evita detectarea prin oprirea transponderelelor, conform opiniei experților consultați de CNN.
Estimările JPMorgan sugerează că, în ultimele două săptămâni ale lunii mai, aceste fluxuri clandestine ar fi crescut la aproximativ 2,1 milioane de barili pe zi, o cantitate mică în raport cu cei 15,6 milioane de barili pe zi care traversau Strâmtoarea Ormuz înainte de conflict. Aceste informații sugerează că, în ciuda blocadei navale și a reducerii dramatice a traficului comercial, volume considerabile de țiței continuă să ajungă în diferite piețe globale.
Expertul Bob McNally, fondatorul și președintele grupului Rapidan Energy, a confirmat pentru CNN că există argumente că aceste fluxuri clandestine au ajutat la întârzierea sau la atenuarea crizei la nivel mondial. Aceasta, deși nu este suficientă pentru a preveni creșterea substanțială a prețurilor, contribuie, totuși, la reducerea presiunii pe piață.
Un alt specialist, Jan Stuart, economist și strateg în domeniul energiei la Piper Sandler, estimează că, în luna mai, aproximativ 2,9 milioane de barili de țiței au părăsit Strâmtoarea Ormuz. Această estimare include 2,1 milioane de barili care au plătit taxe către entitățile iraniene, restul fiind aproximativ 900.000 de barili care au realizat un tranzit noaptea, cu transponderele oprite.
Stuart menționează că aceste „fluxuri clandestine” au ajutat mai mult decât s-ar fi anticipat. Totuși, ele nu sunt singurul motiv pentru calmul din piață. Piper Sandler a estimat că aproximativ 4,5 milioane de barili de țiței pe zi au părăsit Golful Persic prin alte căi, în special prin conducta Est-Vest care leagă câmpurile petrolifere saudite de portul Yanbu de la Marea Roșie.
Mai mult, o scădere semnificativă a cererii de țiței din partea Chinei, un consumator major pe piața energetică globală, a jucat de asemenea un rol crucial în atenuarea crizei de aprovizionare. Kaneva, de la JPMorgan, afirmă că ajustările cererii și rezervele mai mari decât cele raportate contribuie semnificativ la stabilitatea actuală a prețurilor. Aceasta evidențiază că prețurile aproape de 100 de dolari pe baril nu reflectă o perturbare minoră, ci invers, sugerează că piața reușește să găsească mijloace de a se adapta, chiar și în circumstanțe dificile.
Cu toate acestea, mulți experți din industrie se tem că piața, adormită de soluții temporare, riscă să subestimeze impactul pe termen lung al acestei crize. Stocurile comerciale de petrol au scăzut abrupt începând cu războiul, iar rezerva strategică a SUA se îndreaptă către cel mai scăzut nivel din anii 1980. Conform estimărilor lui Stuart, criza ar putea escalada în viitorul apropiat, preconizând că prețul petrolului Brent ar putea ajunge la o medie de 130 de dolari pe baril în lunile de vară, ceea ce va afecta inevitabil și prețul cu amănuntul al benzinei.
Astfel, concluzionând, provocările cu care se confruntă piața petrolului în prezent subliniază importanța unor strategii pe termen lung și a unei monitorizări atente a situației pentru a evita o criză mai mare în viitor.
