Europa își consolidează poziția în Arctica pe fondul competiției globale
Uniunea Europeană încearcă să-și definească o strategie mai fermă în Arctica, regiune care câștigă rapid importanță strategică, militară și economică. Summitul Arctic European, desfășurat la Rovaniemi, în Finlanda, pe 13 și 14 septembrie, a reunit lideri europeni și oficiali de la Bruxelles pentru a discuta securitatea, infrastructura, resursele naturale și competiția pentru noile rute maritime deschise de topirea gheții.
Premierul finlandez Petteri Orpo a coordonat discuțiile menite să contureze o nouă strategie europeană pentru Arctica, document care ar urma să fie prezentat de Comisia Europeană în această toamnă. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat schimbarea de perspectivă asupra regiunii prin mesajul: „Nordul îndepărtat și atenția redusă s-au terminat”.
Declarația comună adoptată la summit subliniază că Arctica europeană reprezintă o parte integrantă a Uniunii Europene și evidențiază faptul că blocul comunitar are în această zonă o frontieră externă extinsă cu Rusia.
Topirea gheții transformă Arctica într-o zonă de interes geopolitic major
Regiunea se încălzește de trei până la patru ori mai repede decât restul planetei, iar reducerea gheții marine face mai accesibile rutele comerciale și resursele naturale. Ruta Maritimă de Nord, care leagă Asia de Europa de-a lungul coastei arctice a Rusiei, poate reduce semnificativ timpul de transport.
În octombrie anul trecut, nava de containere Istanbul Bridge, operată de China, a parcurs ruta dintre China și Europa în aproximativ 20 de zile, aproape jumătate din durata unei traversări tradiționale prin Canalul Suez. Potrivit datelor Rosatom, aproximativ 37,9 milioane de tone de mărfuri au fost transportate pe Ruta Maritimă de Nord în 2024, un record.
Sub gheața în retragere se află, potrivit estimărilor, aproximativ 13% din rezervele mondiale nedescoperite de petrol și 30% din cele de gaze. Groenlanda deține, la rândul său, rezerve importante de pământuri rare.
Rusia, China și SUA concurează pentru influență în regiune
Rusia deține în prezent cea mai puternică poziție în Arctica. Moscova controlează cea mai mare flotă de spărgătoare de gheață din lume și și-a modernizat bazele militare din zona Peninsulei Kola. Rusia controlează practic accesul pe Ruta Maritimă de Nord, impunând condiții pentru navele care doresc să o utilizeze.
China încearcă, la rândul său, să-și extindă influența, deși nu are litoral arctic. Beijingul a desfășurat patrule comune cu Rusia și a devenit principalul cumpărător al proiectului Arctic LNG 2, afectat de sancțiunile occidentale.
Statele Unite reprezintă al treilea pol al competiției. Președintele Donald Trump a reluat inclusiv discuțiile privind Groenlanda, afirmând că SUA au nevoie de teritoriul autonom danez. Washingtonul și-a consolidat, de asemenea, capacitatea de operare în apele arctice și interesul pentru resursele strategice ale Groenlandei.
UE vizează spărgătoare de gheață și infrastructură în Arctica
În fața acestei competiții, Uniunea Europeană încearcă să-și consolideze prezența în Arctica prin investiții în infrastructură și securitate. Planurile discutate la Rovaniemi includ spărgătoare de gheață deținute în comun, capacități de lansare a sateliților, investiții pentru mobilitatea militară, protejarea cablurilor submarine și accesul la minerale critice.
Finlanda, una dintre țările cu o industrie importantă în domeniul spărgătoarelor de gheață, susține dezvoltarea acestor capacități în Europa. Bruxelles a anunțat deja un pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda prin programul Global Gateway. Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că regiunea trebuie să primească mai multe fonduri în următorul buget multianual al UE.
În același timp, Europa se confruntă cu propriile limite. UE nu are statut de observator în Consiliul Arctic, iar sancțiunile împotriva Rusiei nu au eliminat complet importurile europene de gaze naturale lichefiate rusești.
Declarația adoptată la Rovaniemi identifică Rusia drept o amenințare semnificativă și pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică și atrage atenția asupra interesului crescând al Chinei în regiune. Statele Unite nu sunt însă menționate, în pofida tensiunilor privind Groenlanda.
