Europa vrea să se apere singură
Liderii europeni își propun să reducă dependența de Statele Unite în domeniul apărării, un demers accentuat în urma acțiunilor președintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda. La Conferința de Securitate de la München, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că percepția europeană asupra securității a suferit o transformare semnificativă. Aceasta a afirmat că „au fost depășite unele linii care nu mai pot fi depășite”, indicând o nevoie urgentă de consolidare a apărării autonomii europene.
După revenirea lui Trump la Casa Albă, tensiunile transatlantice au crescut, iar dorința acestuia de a anexa Groenlanda a stârnit îngrijorări profund în rândul liderilor europeni cu privire la susținerea Washingtonului pentru apărarea NATO. Nici secretarul de stat american, Marco Rubio, nu a reușit să ofere suficiente asigurări, adoptând un ton mai calm în comparație cu anul anterior, însă criticând totodată politica recentă a Europei.
Europenii își întăresc apărarea
În acest context, liderii europeni, inclusiv cancelarul german și președintele francez, Emmanuel Macron, dar și prim-ministrul britanic, Keir Starmer, au promis sprijin pentru un „pilon european” mai robust în cadrul NATO. Friedrich Merz a anunțat că s-au inițiat discuții cu Macron despre o posibilă descurajare nucleară europeană, având în vedere că Franța este singura țară europeană cu un arsenal nuclear complet independent.
Cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut semnificativ, aproape cu 80% de la începutul conflictului din Ucraina, iar membrii NATO au convenit să-și crească bugetele pentru apărare de la 2% la 3,5% din PIB, cu adăugiri suplimentare pentru investiții în securitate.
Colaborări pentru dezvoltarea tehnologiilor militare
Țările europene au decis să formeze consorții pentru a dezvolta sisteme de arme mai avansate. Recent, miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru lansarea proiectului European Long-Range Strike Approach (ELSA), care va facilita dezvoltarea rachetelor „de adâncime”. Totuși, progresul în acest domeniu este împiedicat de probleme structurale, iar viitorul proiectului de avion de vânătoare franco-germano-spaniol FCAS rămâne nesigur.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat provocările cu care se confruntă Europe, afirmând că „în timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”. Luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete, accentuând și mai mult nevoia de consolidare a apărării europene.
