Elvețienii resping masiv propunerea de înăsprire a neutralității
Alegătorii elvețieni au respins în proporție covârșitoare o inițiativă care urmărea introducerea în Constituție a unei definiții mai stricte a neutralității țării. Potrivit proiecțiilor institutului gfs.bern, aproximativ 70% dintre votanți s-au pronunțat împotriva propunerii.
Lukas Golder, co-director al institutului de cercetare, a explicat că rezultatul nu reprezintă o respingere a neutralității în sine, ci indică preferința alegătorilor pentru o interpretare mai flexibilă a acesteia, care să lase autorităților spațiu de manevră, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei. Rezultatele finale urmează să fie anunțate ulterior.
Contextul inițiativei și miza referendumului
Propunerea a fost susținută de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta populistă care deține cele mai multe mandate în Parlament. Inițiativa viza reafirmarea angajamentului Elveției față de neutralitate, principiu consacrat în Constituție încă de la mijlocul secolului al XIX-lea.
În ultimii ani, modul de interpretare a neutralității a fost intens dezbătut. Partidul Popular Elvețian a criticat decizia guvernului federal de a se alătura sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Guvernul elvețian descrie acțiunile Moscovei drept un „război de agresiune” împotriva Ucrainei.
Propunerea supusă votului ar fi interzis guvernului să se alăture sancțiunilor împotriva oricărei țări implicate într-un conflict, cu excepția celor aprobate de Organizația Națiunilor Unite. Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are drept de veto în acest for.
Dezbaterea privind relațiile cu UE și NATO
Elveția nu este membră a niciunei alianțe militare, dar cooperează cu NATO de aproximativ trei decenii, inclusiv prin participarea la exerciții comune. Adoptarea propunerii ar fi împiedicat guvernul să coopereze cu orice alianță, cu excepția situațiilor în care țara s-ar fi confruntat cu o amenințare directă.
Susținătorii referendumului au afirmat că angajamentul Elveției față de neutralitate trebuie reafirmat și apărat în contextul fiecărui conflict. Aceștia au susținut că guvernul s-a apropiat „periculos de mult” de UE și NATO, într-un mod care ar amenința securitatea țării și libertatea sa de acțiune.
Oponenții propunerii, inclusiv guvernul federal și Parlamentul, au argumentat că actuala Constituție oferă deja executivului suficientă libertate pentru a proteja interesele naționale.
Sistemul democratic elvețian
În Elveția, alegătorii sunt chemați la urne de regulă de patru ori pe an, pentru a se pronunța direct asupra politicilor publice. Guvernul este condus de un executiv format din șapte membri proveniți din întregul spectru politic, care iau decizii prin consens.
Președinția țării se schimbă anual între membrii executivului, funcția fiind în mare parte ceremonială. Președintele în exercițiu, Guy Parmelin, din Partidul Popular Elvețian, este considerat „primul între egali”.
