De ce nu a crescut preţul aurului după conflictul cu Iranul și unde ar putea ajunge
Conform unei analize recente, prețul aurului a avut fluctuații notabile în urma conflictului ce a izbucnit între Statele Unite, Israel și Iran. În contextul tensiunilor geopolitice, aurul a înregistrat o creștere semnificativă, urcând de la 5.296 la 5.423 de dolari pe uncie, începând cu data de 28 februarie 2026, atunci când atacurile au avut loc. Această tendință este comfirmată de regula general acceptată că, în vremuri de incertitudine, investitorii se îndreaptă spre activele considerate „refugii sigure”. Totuși, în ciuda așteptărilor, prețul aurului nu a continuat pe o traiectorie ascendentă, ci a fost apoi afectat de o vânzare masivă, ce a dus la o scădere de peste 6%, ajungând la 5.085 dolari pe uncie pe 3 martie.
Pe parcursul săptămânii, fluctuațiile prețului aurului au continuat, situându-se între 5.050 și 5.200 de dolari pe uncie. Mulți analiști, inclusiv Ross Norman, directorul general al Metals Daily, explică semnificația acestui tipar, menționând că mai mulți factori contribuie la absenta unui impuls ascendent solid. Printre aceștia se numără întărirea dolarului american și creșterea randamentelor obligațiunilor de stat ale SUA, care pot demotiva investitorii să opteze pentru aur, având în vedere că acesta nu generează venituri.
Pe de altă parte, creșterea prețurilor la petrol ar putea alimenta inflația, determinând băncile centrale să mențină, dacă nu să crească, ratele dobânzilor. O eventuală blocadă a Strâmtorii Ormuz ar putea afecta grav aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale, lucru care se reflectă în deciziile de investiții ale piețelor financiare.
În privința activității pe piața aurului și a altor metale prețioase, Norman subliniază lipsa unei energii în mișcările acestora, observând că aceasta ar putea fi reacția normală după volatilele fluctuații din ultimele luni. De asemenea, reticența unor investitori instituționali de a deține aur fizic, din cauza instabilității prețului, este un alt factor ce influențează această dinamică.
Unii specialiști notează că izbucnirea conflictelor poate genera vânzări panică, ceea ce determină o scădere inițială a prețurilor. Amer Halawi, liderul departamentului de cercetare al Al Ramz, subliniază că în momente de stres financiar, investitorii tind să-și vândă activele pentru a obține lichidități rapide, ceea ce poate afecta seriile de prețuri, la fel cum au reieșit din experiențele anterioare. De obicei, după un șoc, prețurile aurului sau ale altor metale ajung să crească doar la o etapă ulterioară, când investitorii își refac strategiile și își reorientează capitalul.
La vremea de față, marile bănci financiare rămân optimiste în privința viitorului prețului aurului. Analizele efectuate de J.P. Morgan sugerează că prețul ar putea să ajungă la 6.300 de dolari pe uncie până la finele anului 2026, în timp ce Deutsche Bank are o prognoză similară, având ca țintă 6.000 de dolari pe uncie până în aceeași perioadă.
