Danemarca se pregătea să distrugă pistele de aterizare din Groenlanda din cauza amenințării americane
Danemarca a reacționat cu o seriozitate deosebită la pretențiile teritoriale formulate de Statele Unite asupra Groenlandei. În acest context, autoritățile daneze au inițiat pregătiri minuțioase, luând în considerare chiar opțiunea extremei distrugeri a pistelor de aterizare din Groenlanda, totul sub pretextul unui exercițiu NATO. Se afirmă că au fost transportate provizii și sânge în Groenlanda, indicând astfel seriozitatea situației și pregătirile pentru potențiale victime.
Conform unui articol publicat de Euractiv, în luna ianuarie a anului 2026, existau temeri reale în rândul înalților oficiali din Danemarca și din alte țări europene cu privire la o posibilă intervenție militară americană în Groenlanda. Copenhaga a luat în considerare diverse măsuri, inclusiv transportul de explozibili în Groenlanda cu scopul de a distruge pistele de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, astfel încât să blocheze accesul trupelor americane în cazul unui conflict.
Pregătiri sub acoperirea unui exercițiu NATO
Aceste pregătiri nu erau simple simulări, ci reflectau o realitate imposibil de ignorat. Avioanele daneze transportau nu doar materiale militare, ci și resurse cruciale, precum sângele, esențial pentru îngrijirea eventualelor victime. Se contura o desfășurare militară masivă sub umbrela exercițiului NATO „Arctic Endurance”, cu scopul real de a pregăti forțele pentru un conflict direct, dacă acesta s-ar fi materializat.
Escaladarea tensiunilor internaționale
În acest context de tensiuni crescânde, reacția europeană nu a întârziat să apară. De exemplu, avioane F-35 au fost repoziționate, iar diverse trupe din statele europene au fost desfășurate în Groenlanda. Franța, în special, a fost pregătită să mobilizeze sute de militari și suport naval și aerian, având în vedere gravitatea situației.
Declarații oficiale și criza evitată
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a caracterizat această situație drept cea mai gravă provocare de politică externă pe care Danemarca a avut-o în ultimele decenii. Cu toate acestea, în lumina presiunilor interne și internaționale, Donald Trump a renunțat la amenințările privind utilizarea forței, permițând astfel o diminuare a tensiunilor actuale. Totuși, acest episod a lăsat urme adânci în relațiile transatlantice și a stimulat discuții cu privire la nevoia de autonomie strategică a Europei.
Astfel, criza din Groenlanda nu doar că a subliniat tensiunile existente, dar a și evidențiat cât de fragilă este stabilitatea în această regiune atât de importantă din punct de vedere geopolitic. Dezvoltările recente sugerează că Europei nu îi rămâne decât sățină discuții despre consolidarea apărării și despre rolul NATO în gestionarea provocărilor emergente pe continent.
