Cum se finanțează Hamas: De la bani primiți oficial până la criptomonede și rețele clandestine
În ultimele decenii, Hamas a evoluat de la a depinde de surse externe de finanțare, cum ar fi ajutoarele din Qatar și Iran, la metode mult mai sofisticate și opace, concepute pentru a evita sancțiunile internaționale. Această schimbare a fost impusă de necesitatea de a menține fluxurile financiare în contextul conflictului din Gaza, iar organizația a adoptat strategii precum utilizarea firmelor fictive, a sistemului informal hawala și a criptomonedelor. Aceste metode le permit să își asigure resursele financiare necesare, chiar și în fața presiunilor internaționale.
La sfârșitul anului 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea aproximativ 10 milioane de dolari lunar, provenind din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Aceste operațiuni au fost investigate și în Italia, unde procuratura antiterorism a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor indivizi implicați.
Sprijinul Iranului și fondurile provenite din Qatar
De la înființarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar consistent din partea Iranului, care rămâne principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza în 2007, organizația a început să primească și fonduri din Qatar. Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza, sume care erau oficial destinate plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Aceste transferuri au fost permise de guvernul israelian, care considera că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea conflictului militar.
Structuri financiare ascunse și firme fantomă pentru finanțarea Hamas
Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă, iar Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene, susținute de Teheran. Aceste structuri gestionau afaceri în domenii precum mineritul, construcțiile și imobiliarele, având active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația beneficiază de mai multă libertate de acțiune.
Hamas utilizează și sistemul hawala, un mecanism de transfer de bani bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale. Această metodă, care își are originile în Evul Mediu, permite transferuri de bani din Iran și alte state către Gaza, fiind dificil de supravegheat datorită lipsei trasabilității.
Criptomonedele ca instrument de finanțare
În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Deși inițial utilizate pentru donații mici, acestea au evoluat în instrumente pentru transferuri substanțiale. Chiar dacă tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu respectă standardele internaționale complică monitorizarea acestora.
Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic din cauza blocadei totale, iar surse diplomatice sugerează că, în timpul conflictului, organizația a confiscat o parte din ajutoarele umanitare, revânzând bunuri esențiale pentru a obține fonduri.
Suspiciuni privind activitatea ONG-urilor
Autoritățile israeliene au ridicat suspiciuni că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. Drept urmare, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în țări precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării.
În ciuda sancțiunilor și blocadei, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înainte de război sau dintr-o combinație de metode, inclusiv donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor, care continuă să scape parțial supravegherii globale.
