Dezbaterea privind succesiunea imperială în Japonia se intensifică
Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, este cel mai popular membru al familiei imperiale japoneze, însă legislația în vigoare îi interzice să devină împărăteasă. Pe fondul scăderii numărului de membri ai familiei imperiale, tot mai mulți cetățeni japonezi se întreabă de ce o femeie nu poate urca pe tronul Crizantemei.
Conform unei legi vechi de aproape 140 de ani, femeilor le este interzis să acceseze tronul imperial. Regulamentul contravine sprijinului public tot mai puternic pentru schimbarea legislației, în condițiile în care Japonia se confruntă cu o posibilă criză de succesiune.
Sprijin public majoritar pentru o femeie împărat
Un sondaj realizat în aprilie de ziarul Mainichi Shimbun indică faptul că 72% dintre respondenți susțin ideea ca o femeie să devină împărat, în timp ce doar 10% se opun. Sprijinul pentru schimbare se manifestă indiferent de orientarea politică a respondenților.
Familia imperială se confruntă cu aceleași probleme demografice care afectează restul Japoniei: în urmă cu trei decenii avea 30 de membri, iar în prezent numără doar 16, dintre care doar cinci sunt bărbați.
Linia de succesiune – doar trei bărbați
Actuala linie de succesiune este alcătuită din trei bărbați: prințul moștenitor Akishino, fratele mai mic al împăratului Naruhito; fiul său, prințul Hisahito, în vârstă de 20 de ani; și prințul Hitachi, unchiul împăratului, în vârstă de 90 de ani.
Prințul Hisahito este primul bărbat născut în familia imperială în ultimele patru decenii. Dacă acesta nu va avea un fiu, linia de succesiune s-ar putea încheia în decurs de o generație.
Reforme controversate și presiuni conservatoare
Guvernele anterioare au luat în considerare legislația care ar fi adus egalitatea de gen în succesiunea imperială, însă presiunile parlamentarilor conservatori și nașterea prințului Hisahito în 2006 au întrerupt dezbaterea.
Actuala șefă a guvernului japonez, Sanae Takaichi, prima femeie prim-ministru al Japoniei, a stârnit controverse în această vară când partidul său și aliații conservatori au impus amendamente care protejează succesiunea exclusiv masculină pentru generații.
Modificările legislative, care intră în vigoare la sfârșitul acestei luni, permit femeilor să își păstreze statutul regal după căsătoria cu persoane din afara familiei imperiale și reînvie descendenții pe linie masculină aparținând a 11 „ramuri colaterale” ale familiei care a părăsit stăpânirea imperială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În teorie, o rudă îndepărtată de sex masculin ar putea fi „adoptată” în familia imperială, cu condiția să fie necăsătorită și să aibă peste 15 ani. Dacă se căsătorește și soția sa naște un fiu, acel copil s-ar alătura liniei de succesiune.
Reacții internaționale și poziția Tokyo-ului
Soarta familiei imperiale japoneze a atras atenția internațională. În 2024, comitetul ONU pentru drepturile femeilor a îndemnat guvernul japonez să permită o femeie împărat. Tokyo a respins intervenția ca fiind „regretabilă” și „nepotrivită”, afirmând că succesiunea imperială este o chestiune de „identitate națională fundamentală”.
