Bulgaria își consolidează poziția în stocarea energiei, în timp ce România recuperează decalajul
Seceta severă din această vară a afectat producția de energie electrică în Europa de Est, însă Bulgaria a reușit să mențină exporturi semnificative datorită investițiilor făcute în ultimii ani în sisteme de stocare a energiei în baterii.
Bulgaria dispune în prezent de aproximativ 100 de sisteme de stocare a energiei, majoritatea construite în ultimii doi ani, unele instalate pe foste platforme industriale sau în foste centrale pe cărbune, folosind infrastructura electrică existentă.
Aceste sisteme, cunoscute sub denumirea de BESS, absorb energia produsă în exces, în special de parcurile solare, și o livrează în rețea atunci când cererea și prețurile cresc. Avantajul a devenit vizibil în această vară, când nivelul foarte scăzut al Dunării a afectat producția unor centrale nucleare și hidrocentrale din regiune. Bulgaria a continuat însă să exporte cantități importante de energie, ajungând în iulie și august la exporturi nete de aproximativ 830 GWh pe lună, de peste două ori media din mai și iunie.
În septembrie, Bulgaria avea aproximativ 5,7 GW de putere instalată în baterii, echivalentul a aproape un sfert din puterea totală de producție instalată a țării. În 2025, Bulgaria a reprezentat aproximativ 9% din noile capacități europene de stocare în baterii, deși are o pondere mult mai mică în sistemul energetic european.
România accelerează, dar rămâne în urmă
România a fost unul dintre principalii cumpărători de energie din Bulgaria. În iulie, aproape jumătate din energia transferată de Bulgaria către exterior a ajuns în România, valoarea schimburilor fiind estimată la 74 de milioane de euro.
Capacitatea de stocare a României a crescut însă rapid în 2026. La 1 septembrie, datele Transelectrica indicau 1.094 MW putere instalată și 2.310 MWh capacitate de stocare în baterii, față de 989 MW și 1.975 MWh cu o lună înainte.
Creșterea este importantă, dar comparația cu Bulgaria arată încă un decalaj considerabil, capacitatea operațională românească fiind de câteva ori mai mică decât cea bulgară.
În același timp, România are un număr foarte mare de proiecte în pregătire. Peste 140 de proiecte, cu o capacitate cumulată de aproximativ 9,1 GW, se aflau în stadii avansate de dezvoltare în vara acestui an.
Miza este importantă deoarece producția solară crește rapid, iar bateriile pot prelua energia atunci când producția este mare și o pot restitui seara, când consumul crește. Există însă și limite: bateriile actuale pot furniza energie, în general, pentru câteva ore și nu pot înlocui o centrală nucleară sau o hidrocentrală care pierde producția pentru o perioadă îndelungată.
