Atacul cibernetic asupra supermarketurilor franceze: lecții despre securitatea alimentară
Un atac cibernetic desfășurat săptămâna trecută a afectat sute de frigidere din supermarketurile franceze, determinând numeroși comercianți cu amănuntul să arunce alimentele dezghețate și laptele alterat. Incidentul i-a făcut pe europeni să se întrebe dacă avertismentele repetate privind riscurile asociate inteligenței artificiale au devenit, în sfârșit, realitate.
Potrivit experților, atacul a servit în primul rând ca un memento al importanței măsurilor tradiționale de securitate cibernetică în protejarea bunurilor și serviciilor esențiale. Ferdinand Gehringer, coordonator al departamentului de amenințări hibride la FTI Consulting, a descris incidentul ca un „exemplu tipic” al modului în care „un sabotaj cibernetic discret poate afecta aprovizionarea cu bunuri de o importanță crucială pentru societate”.
Identitatea autorilor, necunoscută
Autorii atacului, a căror identitate și motive rămân deocamdată necunoscute, au pătruns în sistemele digitale pentru a crește de la distanță temperatura frigiderelor din supermarketuri, printre care rețelele Intermarché și Carrefour.
Un expert în securitate cibernetică care colaborează cu biroul oficialului francez Lecornu a declarat că guvernul francez a organizat întâlniri după atac pentru a încerca să identifice toate sectoarele potențial afectate, dincolo de supermarketuri. „Ne aflăm în plină campanie de vaccinare împotriva gripei”, a spus el, referindu-se la depozitarea vaccinurilor, care se bazează, de asemenea, pe soluții de control al temperaturii, deși nu au fost înregistrate astfel de atacuri.
Incidente similare în Olanda și Belgia
Supermarketurile din Olanda și Belgia au înregistrat incidente cibernetice fără legătură între ele în aceeași săptămână. Deși impactul a fost limitat în aceste cazuri, ele au constituit un bun exemplu al „gradului ridicat de dependență al lanțului de aprovizionare alimentar de sistemele informatice și de rețea”, a declarat ministrul olandez al securității alimentare, Silvio Erkens.
Dispozitive expuse inutil la internet
Experții în securitate cibernetică afirmă că hackerii implicați în cazul din Franța au folosit, cel mai probabil, metode tradiționale pentru a profita de dispozitivele expuse inutil la internet. Conectarea frigiderelor la internet în acest mod este „o practică învechită și greșită”, a declarat Amir Preminger, director tehnic la Claroty.
Compania de securitate cibernetică Claroty este cea care a identificat o vulnerabilitate software într-un produs fabricat de Danfoss, una dintre firmele din domeniul refrigerării vizate de atacurile din Franța. Producătorul a remediat vulnerabilitatea respectivă în 2025.
Aceste incidente scot în evidență o problemă de lungă durată legată de așa-numita „tehnologie operațională”, adică dispozitivele industriale cu ieșiri fizice, precum sistemele de refrigerare. Sectoarele critice sunt pline de astfel de dispozitive, multe dintre ele vechi, slab protejate, conectate inutil la internet sau o combinație a acestor trei caracteristici. De asemenea, ele sunt puțin cunoscute și uneori uitate, în ciuda consecințelor grave pe care le-ar avea o eventuală manipulare neautorizată a acestora.
Nicio tentativă de șantaj semnalată
Deși motivul atacurilor asupra supermarketurilor franceze rămâne necunoscut, este de remarcat faptul că nu s-a semnalat nicio tentativă de șantaj. Atacul a avut loc într-un moment în care Rusia își intensifică campania de război hibrid împotriva Europei, iar liderii de vârf ai UE și ai țărilor europene au avertizat în mod constant că Moscova ar putea recurge la atacuri cibernetice pentru a perturba serviciile din lumea reală.
Incidentele au loc într-un context în care securitatea alimentară a Europei se află deja sub o presiune considerabilă, pe fondul creșterii prețurilor la combustibili din Strâmtoarea Ormuz, dar și al consecințelor secetei extreme care a dus la scăderea randamentelor recoltelor în multe regiuni ale Europei. Aceste probleme sunt agravate de blocada Mării Negre, care alimentează creșterea prețurilor globale la alimente.
