Strateg rus: Germania, România și Polonia, posibile ținte ale unor atacuri în următorul an
Serghei Karaganov, președintele de onoare al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare din Rusia, a declarat că Moscova analizează lansarea unor atacuri mult mai dure asupra Ucrainei și asupra unor state europene, Germania, România și Polonia fiind indicate ca prime vizate. Potrivit acestuia, scenariul s-ar putea materializa în decurs de un an.
„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a afirmat Karaganov.
Întrebat dacă se referă la atacuri asupra Europei, el a precizat: „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil (…) pentru că purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă”.
România, menționată în contextul livrărilor de arme
Strategul rus a indicat Germania, România și Polonia ca fiind primele țări vizate, iar în cazul României a invocat livrările de arme către Ucraina. „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a spus el.
Karaganov a susținut că Rusia riscă să se epuizeze dacă războiul continuă. „Sper (…) să urcăm brusc pe scara escaladării și să începem să aplicăm lovituri mult mai dure nu numai adversarilor noștri din Ucraina, ci și unui număr de țări europene”, a declarat politologul, adăugând că Moscova trebuie „să acționeze decisiv”.
El a criticat și faptul că Rusia nu a recurs la amenințarea nucleară de la începutul războiului. „Trebuia să-l folosim politic încă de la început”, a afirmat el, menționând că țara ar fi trebuit să organizeze exerciții și teste nucleare. Nu a exclus nici folosirea efectivă a armelor nucleare, descriind-o drept un „păcat uriaș”, dar considerând-o justificată dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”.
Poziții privind Ucraina și racheta Oreșnik
Karaganov a criticat Moscova pentru că nu a atacat „centrele de decizie” de la Kiev, printre care administrația prezidențială și Rada Supremă. De asemenea, a susținut că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, deși admite că un asemenea atac ar ucide milioane de oameni.
În viziunea sa, regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, iar restul țării ar urma să rămână o zonă-tampon neutră. Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, răspunsul său a fost afirmativ. În privința Kievului, a spus că nu susține cucerirea orașului dacă aceasta ar presupune pierderi mari de vieți.
Războiul din Ucraina ar fi fost provocat deliberat de Statele Unite pentru a slăbi Rusia, înainte ca Washingtonul să-și îndrepte atenția spre China, a mai susținut Karaganov.
Cine este Serghei Karaganov
Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia în domeniul securității și politicii externe. A fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă între 2001 și 2013 și membru al Consiliului Prezidențial al Federației Ruse. Este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, și se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei.
