Rezultate dramatice în alegerile regionale germane: AfD câștigă în est, Die Linke se impune la Berlin, CDU înregistrează cel mai slab rezultat din istorie
Primele estimări după închiderea urnelor în cele două alegeri regionale desfășurate duminică în Germania arată schimbări politice majore. Die Linke conduce la Berlin, iar Alternativa pentru Germania (AfD) ocupă primul loc în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, scrutinul având implicații directe pentru cancelarul Friedrich Merz și partidul său, CDU.
La Berlin, Die Linke este creditată cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale mai mult decât la alegerile din 2023. CDU se află pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD cu 16% și Verzii cu 15%. Partidul Social-Democrat (SPD), care guvernează în prezent capitala alături de CDU, ajunge la doar 12%. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) este creditată cu 5%, exact pragul necesar pentru intrarea în parlamentul regional, iar FDP obține 2,5%. Conform primei proiecții a mandatelor, Die Linke ar urma să aibă 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21 și BSW nouă.
În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, AfD conduce cu 37% din voturi, iar SPD este creditat cu 35,5%, o diferență de numai 1,5 puncte procentuale. Die Linke are 7,5%, în timp ce CDU și Verzii se află la câte 5,5%. BSW este cotată la 5%, iar FDP la doar 1,2%.
CDU riscă să nu mai intre în parlamentul regional din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, fiind creditată cu 4,9% din voturi, sub pragul electoral de 5%, potrivit celor mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF). Ar fi cel mai slab rezultat din istoria partidului. De la înființarea Republicii Federale Germania, CDU nu a ratat niciodată pragul electoral de 5% la alegerile regionale. La scrutinul din 2021, partidul obținuse 13%.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală „nu poate fi cosmetizat” și că este „un dezastru”. El a afirmat că partidul său a fost „strivit de polarizarea dintre SPD și AfD”.
Lidera AfD, Alice Weidel, a cerut cancelarului să își asume consecințele rezultatelor slabe. „Friedrich Merz trebuie să își asume consecințele. Trebuie să o facă pentru partidul său și pentru Germania”, a declarat ea. Weidel a criticat și „cordonul sanitar” menținut de CDU față de AfD și a spus că partidul său urmărește, pe termen lung, să ajungă la negocieri pentru formarea unei coaliții cu conservatorii.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil, copreședinte al SPD, a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor sale. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă”, a declarat el. „La Berlin am discutat de multe ori doar despre reduceri”.
Prezența la vot a fost semnificativ mai mare decât la scrutinurile precedente. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, până la ora locală 14:00 votaseră 40,7% dintre cei aproximativ 1,3 milioane de alegători, față de 32,5% la aceeași oră în 2021. La Berlin, până la ora 12:00 votaseră 27,9% dintre alegători, cu 4,5 puncte procentuale mai mult decât în 2023.
Deși doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care au votat duminică, scrutinurile au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie, unde AfD a obținut aproape 44% din voturi, iar CDU a coborât la aproximativ 17%.
În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, un sondaj INSA citat de Reuters plasa AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke era cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD, beneficiază de o popularitate personală de peste 60%.
La Berlin, cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasa Die Linke pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Alegerile din capitală sunt dominate de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040.
Popularitatea lui Merz s-a prăbușit în sondaje. Rata sa de aprobare a coborât până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice. Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar.
AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU se află între 18% și 20%. Presa germană discută despre scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz, printre numele vehiculate aflându-se Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder.
