Eșecul statului: elevii săraci din România, condamnați la un viitor incert
Jumătate dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc și nu se descurcă la calcule matematice simple, arată rezultatele testelor PISA la nivel internațional. În fruntea clasamentului se află China și Japonia, iar în Europa topul este condus de Estonia, Marea Britanie și Finlanda. Fondatorul PISA a avertizat România că rezultatul arată că decalajul de performanță dintre elevii din țara noastră a continuat să se adâncească în ultimul deceniu.
România anului 2026: aproape 100 de școli au încă toaleta în curte
În ultimul deceniu, decalajul de performanță dintre elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați din România a continuat să crească. Rezultatele testelor PISA scot la iveală o realitate sumbră: sistemul românesc de învățământ nu reușește să compenseze lipsurile de acasă, iar copilul care se naște într-o familie săracă pornește la drum cu mai puține cărți, cu mai puțin acces la meditații și, în unele cazuri, este chiar el nevoit să muncească pentru a și le permite. Marginalizarea elevilor de la sate se vede cu ochiul liber.
La Școala Gimnazială Sărățeni, din cauza fondurilor prea mici alocate de stat, directoarea a fost nevoită să acceseze în paralel un alt program pentru a construi o toaletă în interior. Până atunci, însă, copiii merg în frig la baie prin pasajul improvizat.
Mai mult, în timp ce țările cu cele mai bune rezultate la învățătură alocă bugete record și tratează școala drept o miză de securitate națională, premierul demis Ilie Bolojan vrea să acopere deficitul cu tăieri și de la elevii defavorizați.
Jumătate din elevii români de 15 ani nu înțeleg ce citesc
Problema din sistemul de învățământ nu este una nouă. Deși statul a promis ani la rând 6% din PIB pentru educație, alocările reale au rămas la jumătate, sub 3%. Prin comparație, Estonia, Marea Britanie sau Finlanda, care au ocupat primele trei locuri la rezultatele testelor PISA în Europa, investesc dublu sau triplu pentru fiecare elev în parte. Dar acesta nu este singurul motiv care a dus la performanță.
Dacă în România doar unul din zece părinți consideră că sistemul educațional din țară este unul de calitate și simte nevoia să-și trimită copilul la meditații, în Finlanda această grijă nu există. Mai mult, elevii nu sunt împovărați cu teme pentru acasă, ba chiar li se permite să plece de la ore pentru activități practice.
Ani la rând, statul român a promis că va reforma sistemul din temelii, însă fără rezultate. Elevii din medii defavorizate învață în continuare în clădiri degradate, fără autorizație de securitate la incendiu sau fără apă curentă. Mai grav, lipsa banilor pentru rechizite, haine sau transport, combinată cu nevoia ca cei mici să ajute în gospodărie, îi împinge pe 30% dintre ei să abandoneze școala. Sunt astfel condamnați la un cerc vicios al sărăciei, la care statul asistă tăcut.
