Părintele Constantin Necula, la o dezbatere cu angajaţi din penitenciare
Părintele Constantin Necula a participat miercuri, 1 aprilie 2026, la o dezbatere cu angajaţi din penitenciare, unde a exprimat analize critice și puncte de vedere privind sistemul penitenciar din România. Clericul a subliniat factori esențiali legate de condamnările inutile și de percepția despre justiție, afirmând că mulți dintre cei condamnați sunt „oameni nefericiți”, ce suferă din cauza unor „ifose legale” ce îi înconjoară.
În discursul său, părintele a evidențiat că persoanele acuzate și încarcerate sunt deseori victime ale unui sistem care nu reușește să își îndeplinească scopul de reabilitare, ci, dimpotrivă, perpetuează cicluri negative. „Niciodată nu m-am simţit mai în siguranţă decât în penitenciare, în raport cu comisiile din Parlament, unde nu ştii la ce să te aştepţi,” a afirmat el, aducând în discuție profundele frustări ale celor condamnați și ale familiilor acestora.
Părintele Necula a menționat că persoanele din penitenciare trebuie considerate ca fiind la fel de valoroase ca orice alt membru al societății și că trebuie să se depășească prejudecățile și stigmatizarea asociate cu încarcerarea. De asemenea, el a spus că majoritatea celor pe care i-a întâlnit în închisori și-au exprimat dorința de schimbare, întrebând de ce, în ciuda iertării divine, iarăși se află privați de libertate. „Pentru că pușcăria exprimă voinţa socială, nu voinţa divină,” a clarificat el, punând accentul pe responsabilitatea societății de a preveni prelungirea acestor condamnări.
Se susține astfel că misiunea noastră nu ar trebui să fie în detrimentul celor ajunși în spatele gratiilor, ci mai degrabă de a construi un sistem care să permită reintegrarea lor. „Deși sunt în ei oameni care pot gândi mai clar și mai adânc decât multe dintre cele mai universale valori acceptate de societate, trebuie să ne confruntăm cu o realitate: este un sistem care a scăpat de sub control,” a explicat Necula.
Părintele a pus un accent deosebit pe nevoia de educație, adică pe „alfabetizarea sufletească” a deținuților. Aceasta va contribui nu doar la o mai bună înțelegere a legilor și a drepturilor, dar va ajuta și la regenerarea personalității și a umanității fiecărui individ aflat în detenție. Participarea sa la dezbaterea de la penitenciarul de la Aiud subliniază angajamentul său față de reabilitarea umană și socială a celor privați de libertate.
