Maia Sandu s-a întâlnit cu două femei care au scris în română pe zidurile Chișinăului în 1970
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat vineri o întâlnire emoționantă și plină de significado cu două figure emblematice ale curajului, Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan. Cele două femei au avut îndrăzneala de a scrie lozinci în limba română pe zidurile Chișinăului în anul 1970, într-un act de răzvrătire împotriva regimului sovietic. Maia Sandu a exprimat recunoștință față de tăria de caracter și demnitatea pe care acestea le-au demonstrat în fața opresiunii.
Păstrarea memoriei istorice și educarea generațiilor viitoare
În cadrul întâlnirii, Maia Sandu a subliniat importanța cunoașterii și păstrării unor asemenea istorii, mai ales pentru tinerele generații care nu au avut ocazia să experimenteze direct represiunea sovietică. „Poveștile ca ale lor trebuie să avem grijă să fie auzite, trebuie să le împărtășim, deoarece ele ne oferă lecții valoroase despre verticalitate și curaj”, a transmis Sandu. Aceasta a subliniat cât de important este ca oamenii să nu uite prin ce au trecut cei care au avut curajul să își exprime identitatea națională și lingvistică într-o perioadă de restricții severe.
Impactul istoric al gestului celor două femei
Cea mai semnificativă parte a acestei întâlniri a fost reamintirea contextului istoric în care s-a desfășurat actul celor două mărți, având loc în perioada în care Republica Moldova era parte integrantă a Uniunii Sovietice. Atunci, limba română era denumită oficial „moldovenească”, iar alfabetul chirilic era utilizat, punând accent pe o identitate fabricată și impusă. Utilizarea alfabetului latin era privită ca o abatere gravă, iar gestul celor două femei reprezenta o afirmare curajoasă a identității românești.
Revendicările lingvistice din anii ’80
Renașterea dorinței de afirmare a identității românești a apărut la sfârșitul anilor ’80, odată cu reformele lui Mihail Gorbaciov, mișcarea de revendicare a limbii române fiind tot mai puternică la Chișinău. Momentul culminant a fost marcat pe 27 august 1989, când sute de mii de moldoveni s-au adunat în centrul capitalei pentru a cere ca limba română să devină limbă oficială. Patru zile mai târziu, pe 31 august, aceste revendicări au fost consfințite prin adoptarea unei legislații lingvistice care a stabilit întoarcerea la grafia latină.
Ziua Limbii Române
Data de 31 august a fost astfel legată simbolic de mișcările de afirmare națională și este sărbătorită ca Ziua Limbii Române în Republica Moldova. De asemenea, România a adoptat această dată pentru celebrarea limbii române începând cu anul 2013, printr-o lege adoptată de Parlament. Astfel, nu numai că istoria acestor femei rămâne vie, dar contribuția lor este recunoscută și celebrată, ajutând la consolidarea unui sentiment național și cultural comun.
Gesturile de curaj ale Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan ne reamintesc că Istoria este scrisă nu doar de marile evenimente, ci și de cele mai mici acte de îndrăzneală, demonstrând cât de valoroasă este fidelitatea față de convingerile proprii, chiar și în fața celor mai mari adversități.
