Ce costă mai mult: vaccinul sau epidemia?
Discuțiile despre vaccinare se concentrează, de regulă, pe alegerea individuală a fiecărei persoane, rar abordându-se întrebarea fundamentală: care sunt costurile reale ale unei epidemii? Aceasta nu se limitează la numărul bolnavilor sau la decese, ci implică și cheltuieli cu internările, consultațiile, anchetele epidemiologice, precum și zilele de lucru pierdute, atât de părinți, cât și de profesioniștii din domeniul medical.
Un exemplu din România
Între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025, Institutul Național de Sănătate Publică a raportat 35.736 de cazuri de rujeolă și 30 de decese. În aceeași perioadă, acoperirea vaccinală cu prima doză ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) a scăzut la 78%, iar cu a doua doză a ajuns la doar 62%, mult sub pragul critic de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru prevenirea focarelor de epidemie.
Impactul unei epidemii
Prof. dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog și coordonatoarea disciplinei de Epidemiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, subliniază că efectele unei epidemii sunt resimțite nu doar de cei care aleg să nu se vaccineze. „Vaccinarea mea reprezintă grija mea pentru cei din jurul meu. Fiecare refuz sau neînțelegere poate ca, dincolo de sănătatea personală, să afecteze sănătatea celor care sunt vulnerabili, în special copiii,” afirmă aceasta.
Responsabilități în timpul unui focar
În timpul unei epidemii, presiunea nu cade doar pe secțiile de pediatrie. Medicii de familie au datoria de a identifica copiii nevaccinați și de a-i ajuta să recupereze schemele de imunizare. De asemenea, direcțiile de sănătate publică desfășoară anchete epidemiologice pentru fiecare caz confirmat, în timp ce spitalele sunt nevoite să izoleze pacienții pentru a limita răspândirea virusului. Costurile resimțite de familii sunt semnificative, întrucât părinții trebuie să absenteze de la muncă pentru a îngriji copiii bolnavi, iar în cazuri severe, internațiile pot dura zile sau săptămâni.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății
Conform OMS, vaccinarea este una dintre cele mai eficiente intervenții din domeniul sănătății publice, prevenind anual între 3,5 și 5 milioane de decese cauzate de boli precum rujeola, difteria, tetanosul sau gripa. Analizând literatura economică, un studiu publicat în revista Health Affairs relevă faptul că programele de vaccinare generează economii semnificative prin reducerea spitalizărilor și cheltuielilor de tratament, demonstrând astfel că fiecare leu investit în vaccinare aduce beneficii economice considerabile.
Riscurile virusului rujeolei
Miza nu constă doar în aspectele financiare. Virusul rujeolei afectează în special sugarii ce nu au împlinit vârsta de vaccinare, pacienții oncologici, persoanele cu sistem imunitar compromis și cei care primesc tratamente imunosupresoare. Așa cum subliniază prof. dr. Doina Azoicăi, un copil mai mare ar putea dezvolta o formă mai ușoară a bolii, dar se poate întoarce acasă și intra în contact cu un sugar care nu este pregătit pentru vaccinare.
